Putin ar fi propus un summit cu Trump și Xi Jinping pentru a decide soarta Ucrainei

Președintele rus Vladimir Putin ar fi sugerat organizarea unei întâlniri cu omologul său american, Donald Trump, și liderul chinez Xi Jinping, pentru negocierea unui acord care să pună capăt războiului din Ucraina. Propunerea ar fi fost discutată într-o convorbire telefonică dintre Putin și Trump, pe 9 octombrie. În aceeași discuție, Moscova ar fi obținut un acord pentru comercializarea motorinei pe piața internațională.

Un eventual summit nu a fost confirmat oficial și nu ar urma să includă participarea președintelui ucrainean Volodimir Zelenski. Întâlnirea ar putea avea loc în noiembrie, în cadrul summitului de Cooperare Economică Asia-Pacific (APEC), organizat în orașul chinez Shenzhen, potrivit CNBC.

Informația apare într-un moment în care relațiile dintre Kiev și Washington sunt tot mai tensionate. Deciziile recente ale administrației Trump, interpretate drept o apropiere de pozițiile Moscovei, au provocat îngrijorare în rândul aliaților europeni și critici din partea unor membri ai Partidului Republican.

Trump justifică relaxarea sancțiunilor împotriva Rusiei

În weekend, Donald Trump și-a apărat decizia de a suspenda temporar sancțiunile care vizau exporturile rusești de motorină. Președintele american a susținut, de asemenea, un ordin executiv semnat pe 18 octombrie, prin care a fost amânată aplicarea unor noi sancțiuni împotriva Rusiei. Aceste decizii apar într-un proiect legislativ introdus de regretatul senator Lindsey Graham.

Volodimir Zelenski a criticat măsurile într-un mesaj publicat pe platforma X. „Decizia de a anula toate acestea, de a bloca totul, mi se pare greșită”, a scris liderul ucrainean.

Replica lui Trump a venit pe rețeaua Truth Social. Președintele american l-a acuzat pe Zelenski că nu dorește încheierea războiului. Președintele american a explicat că relaxarea sancțiunilor urmărește să nu îndepărteze Rusia de negocieri.

„Nu vreau să fac nimic care să îndepărteze, în mod nechibzuit, Rusia de masa negocierilor”, a transmis Trump.

Institutul pentru Studiul Războiului (ISW) a criticat, la rândul său, decizia administrației americane. Într-o analiză publicată pe 17 octombrie, organizația a susținut că măsura contrazice obiectivul declarat al lui Trump de a pune capăt războiului.

„Ordinul executiv al lui Trump din 16 octombrie nu susține obiectivele declarate ale politicii sale externe privind încheierea războiului din Ucraina și nu va face decât să permită Rusiei să continue finanțarea și prelungirea conflictului, fără stimulente adecvate care să o determine să participe la negocieri de pace semnificative”, a scris ISW.

Atacurile asupra infrastructurii energetice continuă

Noile tensiuni au apărut după ce Trump i-a cerut Ucrainei să înceteze atacurile asupra infrastructurii energetice rusești. Liderul american a afirmat că aceste operațiuni contribuie la creșterea prețurilor motorinei.

Pe 11 octombrie, Trump a anunțat un „armistițiu energetic”. Cu toate acestea, Moscova a continuat atacurile asupra infrastructurii ucrainene. Kievul a suspendat pentru trei zile loviturile asupra unor obiective energetice rusești, însă a reluat operațiunile joia trecută.

„America ar trebui să vadă că Rusia nu face niciun pas reciproc ca răspuns la relaxarea sancțiunilor sau la acorduri. Dimpotrivă, interpretează fiecare semnal care le oferă o oportunitate de a câștiga bani drept o dovadă că pariul lor pe război dă rezultate și că pot continua să lupte”, a scris Zelenski duminică.

Într-un interviu acordat în aceeași zi, președintele ucrainean a afirmat că au fost făcute demersuri pentru a determina Kievul să accepte condițiile Moscovei.

„Au fost întreprinse acțiuni pentru a convinge Ucraina să capituleze”, a declarat Zelenski.

Liderul de la Kiev a precizat că nu vrea să creadă că partenerii americani urmăresc în mod deliberat un asemenea rezultat. Totuși, el a spus că măsurile recente lasă impresia că războiul ar putea fi încheiat mai repede, cu prețul unor concesii făcute de Ucraina.

Weekendul a fost marcat și de noi atacuri reciproce. Ucraina a lansat peste 1.000 de drone asupra teritoriului rus, provocând incendii la un terminal de export petrolier și la o rafinărie din Sankt Petersburg. În replică, Rusia a lovit Kievul cu rachete balistice.

Disputa privind Starlink și rețeaua militară Starshield

Tensiunile dintre Washington și Kiev s-au extins și asupra comunicațiilor prin satelit. Săptămâna trecută, Ucraina a acuzat administrația americană că a dispus restricționarea accesului la rețeaua Starshield. Acesta este versiunea militară a sistemului Starlink, operat de compania SpaceX.

Armata ucraineană folosește această infrastructură pentru coordonarea trupelor și pentru apărarea împotriva atacurilor rusești. Donald Trump a negat vineri că Casa Albă ar fi ordonat restricționarea serviciilor Starlink furnizate forțelor ucrainene.

Elon Musk, directorul general al SpaceX, a indicat însă că responsabilitatea pentru eventualele restricții aparține guvernului american. „Sistemele Starshield sunt deținute și controlate de guvernul Statelor Unite”, a scris acesta pe platforma X.

Restricțiile ar fi afectat inclusiv dronele interceptoare care se deplasează cu viteze de peste 160 de kilometri pe oră, acestea pierzând conexiunea la rețea.

Presa ucraineană a relatat că Zelenski a descris situația drept o „operațiune planificată”. Potrivit declarațiilor atribuite liderului ucrainean, Kievul a trimis în țări ale Uniunii Europene vehicule echipate cu Starlink pentru a testa conexiunea și a constatat că restricțiile nu se aplicau acolo.

O investigație publicată joi și bazată pe declarațiile a doi oficiali americani, a indicat că ordinul de limitare a accesului la Starshield în Ucraina ar fi venit din interiorul Casei Albe. Relatarea nu a precizat însă cine a luat decizia.

Într-un articol publicat vineri, The Telegraph a scris că Elon Musk i-ar fi propus lui Donald Trump să încetinească funcționarea Starlink în Ucraina. Potrivit publicației britanice, ambii ar fi avut un rol în impunerea restricțiilor.