Elevii și studenții din mai multe țări europene sunt chemați să participe, pe 20 noiembrie 2026, la o zi internațională de greve și manifestații împotriva reînarmării și a serviciului militar obligatoriu. Sloganul acestor proteste este „Luptăm pentru viitorul nostru, nu pentru războaiele lor!”.
Campania International Youth Strike contestă creșterea cheltuielilor militare și cere mai multe resurse pentru educație, sănătate și protecție socială. Organizațiile participante pregătesc acțiuni în licee și universități, încercând să unească nemulțumirile legate de condițiile de învățământ și costul vieții cu opoziția față de militarizare.
Ce revendică tinerii europeni
Manifestul International Youth Strike (IYS) stabilește cinci direcții principale de acțiune:
- Oprirea militarizării și a reînarmării. Organizațiile cer ca resursele publice să fie direcționate către educație, sănătate, protecție socială și programe pentru tineri, în locul armamentului și al cheltuielilor militare.
- Abolirea serviciului militar obligatoriu. Coaliția respinge atât formele obligatorii, cât și pe cele voluntare de serviciu militar și cere ca școlile și universitățile să nu devină instrumente de recrutare.
- Solidaritate cu popoarele oprimate. Manifestul solicită încetarea imperialismului, colonialismului, ocupației și apartheidului și susține dreptul popoarelor la autodeterminare.
- Justiție climatică și socială. Organizațiile cer măsuri împotriva distrugerii mediului și a dependenței de combustibilii fosili, alături de politici sociale mai puternice.
- Apărarea drepturilor democratice. Coaliția se pronunță împotriva autoritarismului, represiunii, rasismului și patriarhatului și cere măsuri împotriva extremei drepte.
Prin aceste revendicări, mișcarea încearcă să lege educația, costul vieții, protecția mediului și politica de apărare într-o agendă comună. Organizatorii susțin că guvernele europene acordă prioritate bugetelor militare în detrimentul investițiilor sociale.
În argumentația campaniei este invocat și planul european ReArm Europe, asociat unui obiectiv de mobilizare a aproximativ 800 de miliarde de euro pentru apărare. Manifestul critică, de asemenea, discuțiile privind introducerea sau extinderea serviciului militar obligatoriu în mai multe țări.
20 noiembrie, data mobilizării internaționale
Potrivit apelului International Youth Strike, vineri, 20 noiembrie, sunt planificate manifestații, greve, întreruperi ale cursurilor, adunări și alte acțiuni publice. Organizatorii încurajează sindicatele și mișcările sociale să se alăture mobilizării și în perioada 20-22 noiembrie.
Campania este promovată de International Youth Strike, o coaliție de organizații studențești și de tineret care a publicat manifestul și calendarul acțiunilor pe site-ul oficial youthstrike.org.
Apelul pentru greva internațională a fost lansat oficial pe 10 august 2026, potrivit informațiilor publicate de organizație. În comunicatul de lansare, inițiatorii au descris campania drept o mobilizare coordonată a tinerilor din Europa și au invitat universitățile, liceele și organizațiile studențești să participe.
Un afiș distribuit pe rețelele sociale enumeră 48 de țări și capitale în care ar urma să se desfășoare manifestații. Printre statele incluse în listă se numără Franța, Italia, Germania, Spania, Croația și Slovenia.
Totuși, numărul țărilor participante și organizarea efectivă a evenimentelor trebuie confirmate separat. Publicarea unui apel internațional nu înseamnă că toate acțiunile sunt deja organizate sau autorizate.
Italia și Germania se pregătesc de manifestații
În Italia, mobilizarea a început să fie promovată încă de la începutul lunii octombrie. Agenția ANSA relata pe 2 octombrie că elevii și studenții italieni au anunțat acțiuni în solidaritate cu colegii francezi, inclusiv manifestații la Roma și Genova, precum și perspectiva unei greve internaționale în noiembrie.
Potrivit aceleiași relatări, organizatorii italieni vor să conecteze protestele locale cu o mobilizare mai amplă împotriva războiului, militarismului și represiunii. Printre celelalte orașe menționate în apelurile de mobilizare se află Napoli și Torino.
Manifestațiile studențești din Italia combină solidaritatea cu protestatarii francezi cu nemulțumirile legate de situația internă. Organizatorii încearcă să unească revendicările privind educația și costul vieții cu opoziția față de cheltuielile militare și față de implicarea instituțiilor de învățământ în proiecte asociate industriei de apărare, potrivit ANSA.
În Germania, campania internațională se intersectează cu protestele împotriva recrutării și a introducerii sau extinderii serviciului militar obligatoriu. Grupurile implicate în mișcarea „Greva școlară împotriva recrutării” au promovat, la rândul lor, data de 20 noiembrie ca moment de mobilizare.
În Belgia, protestele recente au adus în prim-plan și problemele din sistemul școlar. Pentru toate aceste țări, amploarea participării la acțiunea internațională trebuie stabilită pe baza anunțurilor organizațiilor locale.
Franța, de la problemele din școli la proteste de amploare
În Franța, mobilizarea a început în septembrie, când elevii de liceu au ieșit în stradă pentru a reclama lipsa profesorilor, clasele aglomerate, clădirile școlare degradate și problemele sistemului de admitere în universități, Parcoursup.
Treptat, manifestațiile au atras studenți, sindicate și persoane nemulțumite de scumpirea vieții. Revendicările privind educația s-au suprapus cu cele legate de prețurile carburanților, salarii și pensii.
Pe 17 octombrie, protestele au luat amploare în mai multe regiuni ale țării. Ministerul francez de Interne a estimat participarea la aproximativ 550.000 de persoane, în timp ce organizatorii au avansat cifra de 800.000.
În mai multe orașe, confruntările cu poliția, jafurile și incendiile au provocat pagube importante, fiind atacate și clădiri publice.
Președintele Emmanuel Macron a condamnat violențele și a promis măsuri împotriva celor responsabili. Discursul său nu a înlăturat însă criticile politice privind lipsa unor răspunsuri concrete la revendicările sociale.
În paralel, autoritățile franceze au fost presate să explice modul în care au gestionat manifestațiile, potrivit relatărilor din presa internațională.
Ce legătură au protestele franceze cu mobilizarea din noiembrie
Revendicările inițiale ale elevilor și studenților francezi vizează în principal condițiile de învățământ, personalul didactic și accesul la universități. Opoziția față de reînarmare face parte dintr-o agendă mai largă promovată de organizațiile care încearcă să coordoneze acțiuni la nivel european.
Într-un interviu, un reprezentant al protestatarilor francezi a indicat explicit data de 20 noiembrie drept un moment important pentru mobilizarea tinerilor din Europa.
Legătura dintre protestele din Franța și apelul internațional este susținută astfel de declarațiile unor reprezentanți ai mișcării studențești. Totuși, revendicările locale nu se limitează la opoziția față de reînarmare, ci includ probleme concrete privind condițiile din școli, lipsa profesorilor și accesul la universități.
Prin campania internațională, organizatorii încearcă să transforme nemulțumirile din educație și cele legate de nivelul de trai într-o mișcare comună împotriva militarizării.
Cine se află în spatele International Youth Strike
International Youth Strike, în română Greva Internațională a Tineretului, este o coaliție de organizații de tineret și studențești care promovează acțiuni comune împotriva războiului, militarizării și politicilor economice despre care susține că afectează generațiile tinere.
Manifestul publicat pe site-ul oficial susține că reînarmarea reduce resursele disponibile pentru educație, sănătate, locuințe și servicii publice. Organizația invită liceele, universitățile și grupurile studențești să participe la acțiuni coordonate și să promoveze revendicările campaniei.
Pentru organizatori, mobilizarea din 20 noiembrie reprezintă un prim pas către construirea unei mișcări internaționale antimilitariste. Calendarul anunțat indică intenția de a coordona proteste în mai multe țări, însă participarea efectivă urmează să fie confirmată separat în fiecare stat.