România plătește cele mai mari dobânzi pentru datoria publică din Uniunea Europeană

Datele arată că România se află într-o poziție delicată comparativ cu restul Europei. În timp ce multe state reușesc să se împrumute la costuri mai reduse, autoritățile de la București sunt nevoite să accepte dobânzi considerabil mai mari pentru a atrage finanțare de pe piețele interne și externe.

În clasamentul european, România este urmată de Polonia, unde costul mediu al datoriei publice a fost de 4,5%, în timp ce Cehia și Italia au înregistrat niveluri de aproximativ 3%. La polul opus se află state precum Irlanda, Luxemburg și Țările de Jos, care beneficiază de costuri de finanțare mult mai reduse.

Evoluția din ultimul an arată că presiunea asupra finanțelor publice continuă să crească. Între 2024 și 2025, România s-a numărat printre țările care au consemnat una dintre cele mai importante majorări ale costului datoriei publice, alături de Lituania și Danemarca. Creșterea a fost de 0,3 puncte procentuale într-un singur an.

Experții atrag atenția că nivelul ridicat al dobânzilor se traduce prin cheltuieli suplimentare pentru bugetul de stat. Cu cât costul împrumuturilor este mai mare, cu atât o parte mai importantă din veniturile statului este direcționată către plata dobânzilor, în detrimentul investițiilor sau al altor cheltuieli publice.

România se apropie de pragul de 60% din PIB în ceea ce privește datoria publică

Pe lângă costurile ridicate de finanțare, România se confruntă și cu o creștere accelerată a datoriei publice raportate la dimensiunea economiei.

Datele Eurostat arată că țara noastră se află printre statele europene care au înregistrat cele mai mari creșteri ale raportului dintre datorie și produsul intern brut. În perioada 2024-2025, indicatorul a urcat cu 4,5 puncte procentuale. Doar Finlanda, Bulgaria și Polonia au raportat avansuri mai mari.

La finalul anului 2025, datoria publică a României a ajuns la aproximativ 59,3% din PIB, apropiindu-se de pragul de referință de 60% stabilit la nivel european.

În prezent, România face parte din grupul celor 12 state membre ale Uniunii Europene care au o datorie publică de peste 60% din PIB sau foarte aproape de acest nivel. În același timp, mai multe economii importante ale Europei continuă să înregistreze niveluri mult mai ridicate. Grecia rămâne țara cu cea mai mare datorie publică raportată la PIB, urmată de Italia, Franța, Belgia și Spania.

O altă particularitate a României este structura datoriei publice. Peste jumătate din datoria guvernamentală este denominată în valută. Potrivit datelor Eurostat, aproximativ 53% din obligațiile statului sunt exprimate în monede străine. În Uniunea Europeană, doar Bulgaria are o pondere mai mare.

Acest aspect poate amplifica riscurile în perioadele de volatilitate valutară. O depreciere a monedei naționale poate duce la creșterea costurilor necesare pentru rambursarea datoriei externe.

Presiuni suplimentare asupra bugetului de stat

Situația finanțelor publice este influențată și de nivelul ridicat al deficitului bugetar. România a încheiat anul 2025 cu cel mai mare deficit din Uniunea Europeană, de 7,9% din PIB, conform datelor Eurostat. Acest dezechilibru obligă statul să continue să se împrumute pentru acoperirea cheltuielilor curente și pentru refinanțarea datoriei existente.

În acest context, costurile de finanțare devin un element esențial pentru stabilitatea bugetară. Fiecare nou împrumut contractat la dobânzi ridicate poate majora povara financiară suportată de stat în anii următori.

La nivelul Uniunii Europene, datoria publică medie a crescut la 81,7% din PIB în 2025. Totuși, multe dintre statele membre beneficiază de costuri de împrumut semnificativ mai mici decât cele înregistrate de România.

Datele publicate de Eurostat evidențiază astfel o provocare majoră pentru economia românească. Pe de o parte, nivelul datoriei publice continuă să crească. Pe de altă parte, finanțarea acesteia este mai scumpă decât în orice alt stat membru al Uniunii Europene. În aceste condiții, evoluția deficitului bugetar și controlul cheltuielilor publice vor rămâne teme centrale pentru autorități în perioada următoare.