România, din nou în procedură de infringement

Comisia Europeană a trimis scrisori de punere în întârziere către 19 state membre, printre care și România. Motivul este că nu au transpus complet Directiva UE 2864 din 2023. Aceasta privește înființarea și funcționarea Punctului Unic de Acces European, cunoscut sub acronimul ESAP, în raport cu schimbările introduse în 15 Directive UE. Acestea solicită ca raportările să fie trimise către ESAP într-un format specific, însoțite de metadate.

Nu este vorba despre o obligație minoră sau obscură. Este chiar motiv de infringement. Directiva ESAP face parte dintr-un pachet legislativ care facilitează crearea unui mecanism centralizat pentru a oferi informații publice ușor accesibile, comparabile și utilizabile investitorilor și altor părți interesate. Pachetul legislativ îmbunătățește vizibilitatea unei companii față de investitori, sporind potențial sursele de finanțare. Beneficiul e al firmelor mici de pe piețele mici de capital. Acestea ar putea atrage mai multă atenție atât din partea investitorilor din UE, cât și a celor internaționali.

Cu alte cuvinte, este o platformă care pune companiile românești pe harta investitorilor europeni. Și tocmai aceasta a rămas neterminată, motiv de infringement.

Termenul a trecut, ceasul ticăie. Cine mai e pe lista rușinii

România nu este singură în această situație. Poate fi un minim motiv de consolare, deși nu și de scuză. Statele care au primit scrisori sunt: Belgia, Bulgaria, Cipru, Danemarca, Estonia, Grecia, Spania, Franța, Italia, Letonia, Lituania, Luxemburg, Malta, Țările de Jos, Portugalia, Polonia, România, Slovenia și Suedia. O listă care traversează toată harta Europei, de la nord la sud, de la est la vest.

ESAP are trei stadii de implementare. Pentru prima fază, statele membre UE trebuiau să transpună Directiva UE 109 din 2004 referitoare la Transparență până în 10 iulie 2025. Pentru a doua și a treia fază, care implică cele 15 Directive UE menționate, termenul limită era 10 ianuarie 2026.

Viziunea din spatele acestui mecanism este ambițioasă: pachetul legislativ prevede construirea platformei ESAP cu adăugarea graduală a mai multor tipuri de raportări, contribuind la integrarea piețelor UE de capital, în linie cu obiectivele Uniunii Economiilor și Investițiilor. Legislația ar urma să faciliteze finanțarea companiilor UE, să stimuleze creșterea și crearea de locuri de muncă în blocul comunitar.

Pericolul de infringement, un model repetat

Nu este prima dată când România se trezește în urmă cu transpunerea directivelor europene. Procedurile de infringement au devenit, din păcate, un instrument familiar în relația dintre București și Bruxelles, nu o excepție, ci un șablon. Fiecare astfel de scrisoare înseamnă timp pierdut, resurse juridice consumate și, mai ales, un semnal negativ pentru investitorii care evaluează predictibilitatea cadrului legislativ românesc.

Fereastra europeană spre capital există. Unul real, în afara împrumuturilor și PNRR-ului. România a uitat, deocamdată, să o deschidă la timp.