Reactoarele de la Cernavodă, oprite în siguranță. Ce soluții pregătesc autoritățile pentru reluarea producției

„În prezent, ambele reactoare ale centralei CNE Cernavodă sunt în stare sigură oprită, cu menținerea acestora în parametri de siguranță, fără niciun risc operațional sau de securitate nucleară asociat. În funcție de evoluția prognozelor pentru perioada următoare, Nuclearelectrica va comunica, transparent și responsabil, având la bază date tehnice certe, cu respectarea prevederilor unei companii listate, deciziile operaționale privind reconectarea la Sistemul Energetic Național”, a transmis compania, printr-un mesaj pe contul de Facebook.

România, în alertă energetică după oprirea reactoarelor de la Cernavodă

România a intrat, de la 1 august, în stare de alertă energetică, pe fondul scăderii puternice a producției de electricitate. Primul reactor de la Cernavodă are o capacitate de aproximativ 700 MW. Totuși, acesta a fost oprit din cauza nivelului foarte scăzut al Dunării. Situația a afectat și producția hidrocentralelor de pe fluviu. Aceasta a coborât la doar 10-15% din nivelul mediu multianual. 

Centrala nucleară de la Cernavodă asigură, în condiții normale de funcționare, aproximativ o cincime din producția de electricitate a României. 

Ambele reactoare au fost oprite

Unitatea 1 de la Cernavodă a fost oprită controlat pe 28 iulie. Atunci, debitul Dunării a scăzut la un nivel care nu mai permitea asigurarea necesarului de apă pentru sistemul de răcire. 

Ulterior, pe 13 august, a fost oprită și Unitatea 2, tot din cauza scăderii semnificative a nivelului Dunării. Astfel, România a rămas temporar fără producție de energie nucleară.

Comitetul Național pentru Situații de Urgență, CNSU, a aprobat noi intervenții pentru menținerea debitului de apă necesar sistemelor de răcire ale Centralei nucleare de la Cernavodă, în contextul nivelului extrem de scăzut al Dunării. Printre măsurile adoptate se numără continuarea, în regim de urgență, a lucrărilor de dragare în zona Cernavodă. Intervențiile sunt realizate de Administrația Fluvială a Dunării de Jos împreună cu Administrația Națională „Apele Române”.

În același timp, Apele Române vor construi un epiu pe Dunărea Veche. Structura hidrotehnică va avea rolul de a direcționa o parte din apa fluviului către canalul Dunăre-Marea Neagră. De aici, va merge către zona de captare a apei folosite pentru răcirea centralei. Lucrările vor beneficia de sprijinul specialiștilor Ministerului Apărării Naționale, inclusiv pentru măsurători subacvatice și intervenții realizate de scafandri militari.

Apa din acumulările de pe Olt, folosită pentru suplimentarea debitului

Autoritățile au decis și suplimentarea temporară a debitului Dunării prin eliberarea de apă din acumulările de pe râul Olt. Hidroelectrica urma să asigure, timp de cinci zile, un aport suplimentar mediu de aproximativ 50 de metri cubi pe secundă.

În plus, apa din canalul Dunăre-Marea Neagră va putea fi folosită ca rezervă operațională, la solicitarea centralei. Departamentul pentru Situații de Urgență pregătește, de asemenea, pompe de mare capacitate care pot fi utilizate dacă nivelul apei continuă să scadă.

Pentru a evita oprirea Reactorului 2 de la Cernavodă, autoritățile au intervenit asupra cursului Dunării pentru a crește cantitatea de apă care ajunge la centrală. Operațiunile au inclus îndepărtarea unei stânci și scufundarea controlată a patru barje.

Măsurile au avut însă un efect limitat. Potrivit informațiilor disponibile, intervențiile au reușit să prelungească funcționarea reactorului cu doar câteva zile, în condițiile în care debitul Dunării a continuat să fie extrem de scăzut.

Deciziile, luate după consultarea specialiștilor

Guvernul a transmis că măsurile aprobate prin hotărârea Comitetului Național pentru Situații de Urgență, CNSU, au fost stabilite în urma analizelor efectuate de instituțiile responsabile și a recomandărilor specialiștilor consultați în cadrul Comitetului Interministerial pentru deblocarea proiectului Bala 2.

Proiectul Bala 2 este unul dintre planurile analizate de autorități pentru intervenția asupra regimului hidrologic al Dunării și creșterea nivelului apei în zona brațului Bala.

Administrația Fluvială a Dunării de Jos Galați, AFDJ, regie autonomă aflată în subordinea Ministerului Transporturilor, a prezentat, la solicitarea Mediafax, etapele proiectului și motivele pentru care acesta nu a fost realizat până în prezent. Demersul este analizat în contextul măsurilor urgente necesare pentru menținerea unui debit suficient de apă în zona centralei de la Cernavodă.