Eforturile diplomatice ale României pe lângă administrația Trump nu dau roade. Un profesor român de la Oxford explică ce face greșit Nicușor Dan

Corneliu Bjola, profesor de studii diplomatice la Universitatea Oxford, a analizat aceste evoluții într-un interviu acordat la Observatorul de Noapte. Potrivit expertului, strategia președintelui Nicușor Dan de a atrage atenția administrației americane asupra importanței strategice a României este justificată, dar există o diferență între eforturile diplomatice și rezultatele obținute.

De ce nu au produs rezultate vizibile demersurile lui Nicușor Dan?

În ultimele luni, președintele Nicușor Dan a încercat să transmită publicului american, inclusiv prin apariții în publicații conservatoare, că România este un aliat de încredere și că prezența militară americană în regiune servește intereselor strategice ale Statelor Unite. Corneliu Bjola consideră că demersurile nu trebuie criticate în sine. Însă el atrage atenția că ele nu au fost urmate de o consolidare vizibilă a prezenței americane. „Strategia nu ar trebui, în principiu, să fie blamată. Sunt patru, deci cam un articol pe lună. Permanent încearcă să atragă atenția că România se oferă să fie un aliat de încredere și solicită o mai mare prezență americană”, a explicat profesorul.

El a amintit și de discuțiile purtate la Washington, în vara acestui an, inclusiv la nivel militar și în domeniul apărării, pentru consolidarea prezenței americane în regiune. „Deci, în momentul de față, nu există un răspuns, o conversie a acestei strategii în rezultat. Nu e neapărat că efortul nu este făcut, problema este că partea americană nu este interesată în acest moment”, a subliniat Corneliu Bjola.

În opinia sa, administrația Trump urmărește o reducere a angajamentului american în Europa și o relație mai puțin conflictuală cu Rusia. În aceste condiții, încercările României de a obține o implicare americană mai amplă se lovesc de prioritățile actualei administrații de la Washington. Profesorul a invocat și atacurile cu drone din regiunea Mării Negre. Evenimentele au evidențiat vulnerabilitățile de securitate ale statelor riverane. În opinia sa, reacțiile insuficiente ale Washingtonului la nivel înalt arată că interesele de securitate ale României nu se află în centrul preocupărilor americane.

România riscă să piardă din credibilitate

O altă problemă ridicată de Corneliu Bjola este echilibrul pe care Bucureștiul trebuie să îl păstreze între relația cu Statele Unite și cooperarea cu partenerii europeni. Profesorul consideră că încercarea de a nu irita administrația Trump poate transmite semnale negative către alte capitale europene, mai ales atunci când România evită să se alăture unor poziții comune. „În ce măsură acest efort susținut a afectat și o anumită credibilitate în plan european? Să ne aducem aminte de situația cu criza din Danemarca, când toate statele europene luau o anumită poziție, România a ieșit din ecuație, n-a preferat, tocmai ca să nu irite”, a explicat el.

În opinia sa, astfel de decizii pot crea impresia că România preferă să rămână în afara unor inițiative europene importante. Consecințele pot deveni vizibile tocmai atunci când Bucureștiul are nevoie de sprijinul partenerilor săi. „Îți trimit semnale că tu nu ești, ești oarecum în afara jocului. Și atunci când chiar ai nevoie, la sfârșit, ce se întâmplă acum, se încearcă să se stimuleze mai multă prezență”, a afirmat Corneliu Bjola.

Expertul consideră că România trebuie să își consolideze relațiile europene în paralel cu cele transatlantice. Dar asta fără să trateze cele două direcții ca unele incompatibile.

Apărarea nu înseamnă doar trupe, avioane și nave militare

În analiza sa, Corneliu Bjola a atras atenția și asupra unui aspect care depășește securitatea militară convențională, anume războiul hibrid și dezinformarea. Potrivit profesorului, o țară poate avea echipamente militare performante și o prezență solidă a aliaților. Dar, în același timp, poate rămâne vulnerabilă dacă instituțiile și societatea sunt afectate de campanii de manipulare, sabotaj sau dezinformare. „Poți să ai cea mai tare platoșă, dar dacă tu ești slăbit interior prin dezinformare, prin sabotaje, lucruri care se întâmplă în momentul de față, toată armura ta nu mai contează așa mult”, a explicat profesorul.

Corneliu Bjola a punctat că România și partenerii săi europeni trebuie să acorde mai multă atenție acestei dimensiuni a securității. El a dat ca exemplu o conferință despre dezinformare organizată de statele baltice la Vilnius. A afirmat că partea americană ar fi făcut presiuni pentru retragerea unor participanți, din cauza criticilor la adresa dezinformării asociate mediului MAGA. În opinia sa, dorința de a evita tensiunile cu Washingtonul poate limita capacitatea europenilor de a aborda deschis amenințările informaționale.

Ucraina, prinsă între presiunile Washingtonului și calculele Moscovei

Corneliu Bjola a analizat și perspectiva unui acord de încetare a războiului din Ucraina, în contextul declarațiilor președintelui Volodimir Zelenski privind posibilitatea înghețării conflictului pe actualele linii ale frontului. Profesorul consideră că disponibilitatea Kievului de a discuta o asemenea variantă nu înseamnă că Rusia este pregătită să facă aceleași concesii. În opinia sa, Moscova are motive să prelungească negocierile. Asta mai ales dacă apreciază că situația politică din Statele Unite îi poate deveni favorabilă. „Dezbaterea aceasta de înghețare a frontului durează de ceva timp. […] Lucrul nu s-a întâmplat și nu se va întâmpla cu această administrație de la Kremlin. […] Este o strategie clasică pentru Rusia să tragă de timp”, a afirmat expertul.

Expertul consideră că presiunea exercitată de administrația Trump este îndreptată în principal asupra Ucrainei. În timp ce motivele pentru care Rusia ar accepta concesii rămân limitate. El a legat această abordare și de situația politică internă a Statelor Unite, unde alegerile parlamentare parțiale din noiembrie pot influența capacitatea administrației Trump de a-și continua agenda.

Potrivit profesorului, atât Moscova, cât și Kievul ar putea încerca să câștige timp până la clarificarea rezultatului electoral american. Pentru Ucraina, evoluția situației va depinde însă în mare măsură de sprijinul european. „Fără o susținere americană militară e greu, dar posibil. Fără o susținere europeană, lucrurile se îngreunează mult”, a explicat profesorul.

Corneliu Bjola a amintit că, din 2025, sprijinul militar american pentru Ucraina a presupus în principal transferuri de armament și informații. În timp ce europenii au suportat costurile achizițiilor de arme americane destinate Kievului. În opinia sa, reducerea pârghiilor directe ale Washingtonului nu elimină presiunea asupra Ucrainei, dar face mai dificilă influențarea deciziilor sale.

O eventuală pace nu ar însemna automat revenirea la normal

Profesorul de la Oxford a avertizat și asupra riscului ca un acord de pace încheiat în condiții favorabile Moscovei să ofere Rusiei doar o pauză pentru refacerea capacităților militare. În acest context, el a considerat înșelătoare comparația dintre eventualele negocieri actuale și Conferința de la Ialta din februarie 1945, când marile puteri au discutat organizarea Europei după război. „Analogia cu Ialta e atrăgătoare, dar e înșelătoare”, a explicat Corneliu Bjola. Acesta a amintit că, în 1945, Armata Roșie controla deja teritorii vaste din Europa de Est și se afla în apropierea Berlinului. Ceea ce îi oferea Uniunii Sovietice o poziție militară diferită de cea a Rusiei de astăzi.

Potrivit profesorului, o înțelegere care ar permite Rusiei să își consolideze din nou capacitățile militare ar putea pune în pericol, pe termen lung, și alte state din regiune. „Ceea ce se va întâmpla în acel moment este ca resursele Ucrainei — și vorbim de resurse importante, de petrol, de gaz, de oameni, de industrie, de armată care este testată — să fie absorbite de mașina de război a Rusiei și, după o pauză, să își reia acest lucru, că e vorba de țările baltice, Republica Moldova, Polonia și așa mai departe. Deci ar fi doar o pauză”, a avertizat el.

În opinia sa, securitatea Ucrainei și a Europei de Est depinde și de capacitatea statelor europene de a acționa împreună. Corneliu Bjola a subliniat că Europa trebuie să își asume un rol mai important în apărare. Asta chiar dacă există diferențe de poziție între statele membre și tensiuni politice interne. „Foarte mult de soarta Ucrainei și soarta Europei de Est va depinde de această capacitate a Europei de a sta unită. Ceea ce nu este ușor în acest moment”, a concluzionat profesorul.