Ciprian Ciucu vrea ca bulevardul Magheru să devină „Champs-Élysées-ul Bucureștiului”. Când ar putea începe lucrările

Primarul general Ciprian Ciucu spune că nu își dorește un proiect modest, ci o regenerare urbană care să atragă investiții și să contribuie la salvarea clădirilor de patrimoniu. Lucrările ar putea începe peste aproximativ doi ani–doi ani și jumătate, după organizarea unui concurs internațional de soluții și finalizarea proiectării.

„Bulevardul Magheru poate fi Champs-Élysées-ul Bucureștiului”, a declarat Ciprian Ciucu la conferința de presă organizată cu ocazia lansării consultării publice pentru reamenajarea zonei dintre Piața Romană și Piața Universității.

Primarul general spune că își dorește ca bulevardele să devină mai atractive pentru oamenii care vor să petreacă timp în zonă, să meargă la terase sau să intre în magazine. „Nu vreau un proiect modest pe Bulevardul Magheru, căci trebuie să revitalizăm întregul bulevard astfel încât să punem întregul ansamblu de clădiri în valoare”, a explicat Ciprian Ciucu.

De ce vrea Primăria să schimbe bulevardul Magheru

Potrivit lui edilului, una dintre problemele zonei este că a ajuns să fie folosită în principal ca arteră de circulație, în detrimentul celorlalte funcții ale sale. Traficul, poluarea și zgomotul afectează atractivitatea bulevardului, inclusiv pentru activitățile comerciale. „Bulevardul Magheru a fost regândit ca un culoar de tranzit, un culoar de circulație. Și s-a creat acest efect de tunel”, a spus primarul general. El consideră că zona trebuie să redevină un loc în care oamenii își doresc să ajungă, nu doar să treacă.

Viziunea sa este ca regenerarea spațiului public să contribuie și la creșterea valorii economice a clădirilor. Un bulevard mai atractiv ar putea atrage comercianți și investitori, iar veniturile obținute de proprietari ar putea susține, în timp, renovarea și consolidarea imobilelor. 

Arhitectul-șef al Capitalei, Matei Damian, a explicat că intervenția asupra domeniului public poate încuraja proprietarii să investească în propriile clădiri. El a precizat că imobilele private nu fac obiectul concursului de soluții, iar întreținerea fațadelor și a proprietăților revine proprietarilor, conform legii. „Dorim să încurajăm acești proprietari care au imobile în zona istorică prin angajamentul nostru de a oferi un proiect coerent, frumos și calitativ, tocmai ca să-i încurajăm să investească și ei, la rândul lor, în proprietățile lor”, a declarat Matei Damian.

Cum ar putea arăta bulevardele Magheru și Bălcescu

Primăria își propune ca zona să fie mai verde, mai prietenoasă cu pietonii și mai accesibilă, însă soluția concretă nu a fost încă stabilită. Aceasta urmează să fie aleasă în urma unui concurs internațional, la care mai multe echipe de specialiști vor putea propune proiecte, evaluate de un juriu profesionist.

Ciprian Ciucu a precizat că nu a stabilit dinainte cât de amplă trebuie să fie intervenția și nici cum va fi reorganizat exact traficul. În schimb, consideră că proiectul trebuie să analizeze bulevardele ca întreg, inclusiv relația dintre spațiul public și clădirile de pe marginea lor.

Primarul a explicat și „că planificarea trebuie să țină cont de schimbările așteptate în traficul Capitalei, inclusiv de rolul pe care ar urma să îl aibă Autostrada de Centură A0 și drumurile radiale în preluarea deplasărilor de tranzit”. Edilul a subliniat că proiectul trebuie pregătit în raport cu această evoluție, astfel încât reamenajarea să răspundă nevoilor viitoare ale orașului.

De ce este organizat un concurs internațional de soluții

Potrivit arhitectului-șef Matei Damian, „alegerea unei astfel de proceduri urmărește creșterea calității proiectelor publice, prin compararea mai multor propuneri și evaluarea lor de către specialiști”.

Mirona Crăciun, coordonatoarea Departamentului de Concursuri al Ordinului Arhitecților din România, a precizat că „un concurs de soluții este tot o procedură de achiziție publică, dar una care pune accentul pe calitatea proiectului, nu doar pe preț”. Câștigătorul va fi selectat de un juriu de specialitate. Concursul va permite compararea mai multor variante înainte de alegerea soluției care va sta la baza proiectării.

Bucureștenii sunt invitați să contribuie la proiect

Înainte de lansarea concursului, Primăria și OAR au început un proces de consultare publică, pentru a afla cum este folosită zona și ce îmbunătățiri își doresc oamenii.

Prima etapă este un chestionar online, care poate fi completat până la 21 noiembrie 2026. Acesta va fi urmat de mese rotunde cu reprezentanți ai profesiei, ai societății civile, ai mediului de afaceri și ai asociațiilor de proprietari. Procesul se va încheia cu o dezbatere publică, în cadrul căreia vor fi prezentate rezultatele consultării și principalele direcții ale temei de concurs.

Toader Popescu, consultant profesional în cadrul proiectului, a explicat că „tema trebuie să reunească atât viziunea administrației, cât și nevoile comunității și particularitățile zonei”.

Când ar putea începe lucrările

Potrivit estimărilor prezentate de Ciprian Ciucu, organizarea concursului ar urma să dureze aproximativ șase-opt luni, după care echipa câștigătoare ar avea nevoie de cel puțin un an pentru proiectare. „Lucrările vor începe cam în aproximativ doi ani–doi ani și jumătate”, a declarat primarul general.

Reamenajarea Magheru și Bălcescu face parte dintr-o viziune mai amplă asupra centrului Capitalei. Ciprian Ciucu a anunțat că administrația lucrează și la un concurs de soluții pentru zona extinsă a Sălii Palatului și că, în viitor, intenționează să abordeze și alte spații centrale.

Obiectivul declarat este ca investițiile publice să contribuie la revitalizarea unor zone cu valoare arhitecturală și istorică, să atragă inițiative private și să redea spațiului public un rol mai important în viața orașului.