Ordonanța SAFE a fost declarată neconstituțională de către CCR

O a doua sesizare, depusă de Avocatul Poporului pe tema aceleiași ordonanțe, a fost amânată. Decizia Curții vizează disputa legată de limitele atribuțiilor unui Guvern demis prin moțiune de cenzură. Ea nu înseamnă, prin ea însăși, că toate contractele de achiziții militare încheiate prin programul SAFE sunt anulate. Totuși, unele proiecte ar putea întâmpina dificultăți juridice, în funcție de efectele concrete ale hotărârii și de măsurile care vor trebui luate ulterior.

De ce a sesizat Sorin Grindeanu Curtea Constituțională

Președintele Camerei Deputaților, Sorin Grindeanu, a cerut CCR să constate că Guvernul condus de Ilie Bolojan a încălcat ordinea constituțională prin adoptarea și publicarea OUG nr. 38/2026 după ce Executivul fusese demis prin moțiune de cenzură.

Potrivit argumentelor prezentate în sesizare, ordonanța a fost adoptată pe 4 mai 2026. Iar proiectul ar fi fost modificat în ziua următoare, pe 5 mai. Adică atunci când Parlamentul a votat moțiunea de cenzură. Forma finală a fost trimisă spre publicare în Monitorul Oficial pe 8 mai, la trei zile după demiterea Guvernului.

Sorin Grindeanu a susținut că, în perioada interimatului, Executivul trebuia să se limiteze la administrarea treburilor curente și nu mai putea exercita atribuții de legiferare prin ordonanțe de urgență. În plus, liderul PSD a argumentat că unele dintre domeniile reglementate prin ordonanță se aflau deja în procedură parlamentară. În opinia sa, intervenția Guvernului a afectat rolul Parlamentului de unică autoritate legiuitoare a țării.

Ce înseamnă decizia pentru programul SAFE

România are alocată suma de 16,7 miliarde de euro prin instrumentul european SAFE, destinat consolidării capacităților de apărare ale statelor membre. Au fost deja semnate contracte în valoare de peste nouă miliarde de euro.

Programul nu oferă granturi nerambursabile, ci împrumuturi în condiții avantajoase, cu o dobândă de cel mult 3% și o perioadă de grație de zece ani. Rambursarea ar urma să înceapă din 2035, pe o perioadă de aproximativ 30 de ani.

Actul normativ introduce mecanisme prin care statul poate interveni asupra unor active industriale strategice, inclusiv prin expropriere sau preluarea unor participații și active ale companiilor, pentru a facilita anumite proiecte. Dacă aceste mecanisme nu mai pot fi aplicate în forma actuală, proiectele care depind de ele ar putea întâmpina blocaje sau ar putea avea nevoie de soluții legislative alternative.

Sunt în pericol contractele deja semnate?

Admiterea sesizării nu trebuie confundată cu anularea automată a tuturor contractelor încheiate prin SAFE. Efectele asupra acestora depind de conținutul deciziei CCR, de considerentele sale și de modul în care autoritățile vor trebui să pună hotărârea în aplicare.

Riscul privește, în principal, eventualele dificultăți juridice și administrative ale proiectelor care depind de prevederile contestate. Un element esențial pentru clarificarea situației va fi motivarea oficială a Curții Constituționale, care va arăta ce anume a constatat instanța și care sunt consecințele juridice ale deciziei.