Avocatul Poporului, din culise. Renate Weber: „Primim în jur de 15.000 de petiții pe an”

Renate Weber explică în cadrul unui interviu pentru News Edge mecanismele, limitele și provocările unei instituții adesea greșit înțelese, dar esențiale într-un stat de drept. „Aș spune că, din păcate, există o confuzie la nivelul publicului, confuzie care vine mai ales din denumirea aceasta foarte pompoasă de «Avocatul Poporului»”, spune ea. Percepția este una dintre probleme, conform declarațiilor sale.

În realitate, modelul este cel al unui ombudsman, o instituție de inspirație nordică, care funcționează ca interfață între cetățean și administrația publică. „Este o instituție de mediator între persoanele fizice care consideră că drepturile lor au fost încălcate de administrația publică, locală sau centrală”, explică Renate Weber. Ea subliniază că „instituția are eminamente un rol de mediator”. Mandatul său, stabilit prin Constituție, este de garant al drepturilor și libertăților fundamentale, dar strict în această relație.

Atribuțiile extinse, dincolo de modelul clasic

Deși rolul de bază este unul de mediere, instituția din România a acumulat, în timp, o serie de atribuții suplimentare care o diferențiază de alte structuri similare din Europa sau din lume. „Avem atribuții foarte largi. Am constatat că avem mai multe decât orice altă instituție asemănătoare din lumea largă”, punctează Renate Weber.

De asemenea, pe lângă soluționarea petițiilor, Avocatul Poporului se poate sesiza din oficiu, atunci când observă posibile încălcări ale drepturilor cetățenilor. Mai mult, instituția are o serie de atribuții extinse, care depășesc rolul clasic de mediere. 

Echipa poate iniția acțiuni în contencios administrativ în numele unor persoane, poate sesiza Curtea Constituțională a României cu privire la neconstituționalitatea unor acte normative și poate interveni la nivelul Înalta Curte de Casație și Justiție atunci când apar interpretări divergente ale legii.

O instituție ce are cu resurse limitate

În spatele acestei funcții, însă, se află o echipă care, potrivit Renatei Weber, este insuficientă numeric. „Deși legea prevede 161 de posturi, instituția funcționează în prezent cu sub 140 de angajați, dintre care doar aproximativ 90 sunt consilieri implicați direct în analizarea cazurilor”, a mai spus ea. Activitatea este împărțită între sediul central și 15 birouri teritoriale. Iar unele dintre ele sunt afectate de lipsa personalului.

„Avem în acest moment birouri teritoriale unde oamenii s-au pensionat și, din păcate, nu avem voie să organizăm concursuri”, explică Renate Weber. În anumite cazuri, activitatea este preluată de la București, însă „nu e același lucru ca atunci când am avea local pe cineva”, a adăugat ea.

Educație civică marca Avocatul Poporului

Dincolo de activitatea administrativă, instituția desfășoară și acțiuni de informare în rândul tinerilor. Pe lângă practica studenților, echipa organizează programe la nivel național, adresate în special elevilor de liceu.

Temele abordate sunt diverse și actuale, de la bullying și hărțuire online, până la comportamente de risc precum consumul de droguri sau expunerea în mediul digital. „O greșeală copilărească făcută la 15-16 ani se poate transforma într-o problemă pe care să o poarte o viață întreagă”, avertizează Renate Weber.

La Avocatul Poporului ajung mii de petiții

Activitatea instituției este reflectată în volumul mare de sesizări. „Noi primim în jur de 15.000. Acum sunt mai mult de 15.000 pe an”, spune Renate Weber, la care se adaugă „undeva spre 4.000 anual de sesizări din oficiu”.

Problemele semnalate sunt variate, de la lipsa însoțitorilor pentru persoanele cu dizabilități până la condițiile din penitenciare sau blocaje administrative în reconstituirea drepturilor de proprietate.

Unul dintre cele mai eficiente metode utilizate este ancheta pe teren. Reprezentanții instituției merg în comunități, discută cu cei care le cer ajutorul și cu autoritățile locale. „În fiecare zi colegii mei sunt în anchete undeva în țară”, spune ea. Intervențiile lor duc, de regulă, la recomandări care, deși nu sunt obligatorii juridic, sunt în mare parte respectate.

Exemplele variază de la accesul la servicii medicale pentru deținuți până la deblocarea unor proceduri administrative la nivel local. Situații în care, potrivit ei, „de cele mai multe ori am obținut ceea ce era firesc pentru petiționarul respectiv”.

Nu orice nedreptate poate fi corectată

Unul dintre cele mai dificile aspecte rămâne gestionarea așteptărilor publice. „Nu tot ce este nedrept este și neconstituțional”, subliniază Renate Weber pentru News Edge. „Sunt foarte multe lucruri nedrepte, dar nu sunt neapărat susținute de prevederi constituționale”, explică ea.

Multe dintre petiții vizează situații considerate injuste, dar care nu încalcă prevederi constituționale. În astfel de cazuri, instituția nu poate interveni, chiar dacă recunoaște existența unei probleme reale.

Situația persoanelor cu dizabilități este un exemplu important. „Deși afectate de politici restrictive, nu toate măsurile pot fi atacate juridic prin instrumentele disponibile Avocatului Poporului”, punctează Renate Weber. 

Instituția rămâne una cu un rol important în democrație, dar care funcționează cu puteri limitate. Are un impact real, însă percepția publică rămâne, adesea, una distorsionată.