Rezumatul săptămânii 25-31 mai. Atenție! Cad drone și miniștri. Sorana face din nou istorie

Cea mai importantă știre de săptămâna aceasta rămâne clar cel mai grav incident petrecut pe teritoriul României de la începutul războiului declanșat de Rusia. O dronă a lovit un bloc din Galați și explozia a provocat un incendiu care a rănit două persoane și a dus la evacuarea a peste 70 de oameni. Era previzibil? Da. Am reușit să prevenim? Nu.

Să vedem cum am ajuns aici.

Știrea săptămânii: cad drone în Galați

În noaptea de joi spre vineri o dronă rusească de tip Geran-2, folosită în atacuri asupra Ucrainei, s-a prăbușit pe un bloc de locuințe din Galați. Explozie și incendiu la etajul 10. Două victime transportate la spital. Starea lor e stabilă, conform autorităților. 

Două F-16 de la Fetești și un elicopter au fost ridicate de la sol și au primit autorizație să angajeze ținta. Nu au doborât-o. Explicația oficială: 4 minute timp de reacție, zonă dens populată, risc de pagube mai mari decât impactul.

Drona a căzut în jurul orei 2. Prima comunicare oficială a venit la 6 dimineața, de la MApN. Conferința de presă, la 8:30. 

Președintele și premierul au reacționat după 7 ore de la producerea incidentului.

Sorin Grindeanu și George Simion s-au mișcat mai repede. Au cerut plecare Guvernului. Evident. Ambii însă au omis în text să spună și că vinovatul e Federația Rusă. Graba strică treaba.

Vorbim de același George Simion care a votat în Parlament împotriva doborârii dronelor. La fel tot partidul AUR, SOS și POT.

Nicușor Dan a convocat CSAT. Concluzia ședinței: România închide Consulatul General rus de la Constanța și îl declară persona non grata pe consulul general. Ambasadorul îl mai ținem. Doar l-a mustrat puțin Oana Țoiu la MAE.

Bolojan, care era în vizită la Chișinău când a căzut drona, a anunțat de peste Prut că România semnează contractul pentru dotarea completă antidronă a Armatei, prin programul SAFE.

Despre incident a scris și toată presa internațională.

Despre de ce nu doboară România dronele am scris mai multe în analiza NewsEdge. Ca un rezumat al situației, avem legi, dar nu avem dotări. Oricum nu ar fi o idee bună să le doborâm cu rachete deasupra orașelor. Ideal ar fi să avem sisteme anti-dronă. Poate cândva.

Cad și miniștri în România

Săptămâna ne-am început-o cu o demisie din Guvern. După ce că nu mai rămăseseră prea mulți miniștri în Guvern, acum avem cu unu mai puțin.

Demeter András István, ministrul interimar al Culturii de la UDMR, a demisionat după apariția unei înregistrări în care își băga în interesul național cam ce își băga și Marcel Ciolacu în deficit când era premier. Înțelegeți voi.

Acum dacă e să fim absolut corecți, înregistrarea a fost cam scoasă din context. Adică de băgat își băga, fără îndoială. 

Dar contextul este că înregistrarea era din perioada în care fostul ministru era în Consiliul de Administrație de la Radio România. CA-ul votase să cumpere Radio Chișinău, pentru ca postul să nu ajungă la ruși. A fost chemat de procurori să dea explicații. Demeter zicea, în esență, că dacă statul îi penalizează pentru că a apărat interesul național, atunci să-l dea la ruși. 

Titlul cu care a circulat înregistrarea a omis tot contextul și a prezentat declarația ca dovadă că un ungur vrea să vândă radioul la ruși. UDMR i-a cerut demisia. Demeter și-a scris-o. 

Așa că acum avem interimar la interimar la Cultură.

Premier în România, doar pe surse în știri

Apropo de interimari, tot încercăm să rezolvăm problema cu Guvernul ăsta, care în curând face o lună de când e demis și tot acolo e.

Printre mai multe nume vehiculate, săptămâna asta a apărut în breaking news la toate posturile de știri numele lui Eugen Tomac ca fiind varianta preferată a președintelui. Sursele politice spun că președintele ar fi avut deja discuții cu liderii partidelor pentru un posibil Guvern Tomac. 

Mai multe informații pentru cei care nu îl știu din era Băsescu, găsiți aici.

Întrebați ulterior de presă, liderii partidelor n-au zis nici da, nici nu la această posibilitate. Un fel de ,,să vedem ce ne iese și după vorbim”.

Întrebat dacă acceptă nominalizarea, Tomac a răspuns că „țara are nevoie de Guvern”. Cine ar fi zis?

PSD și AUR se plimbă tot de mână prin Parlament. Au votat împreună și săptămâna aceasta pentru blocarea vânzării de pachete minoritare la companiile de stat până în 2027. 

USR spune că e neconstituțional și împotriva intereselor României. Majoritatea e majoritate, ce să facem. 

Legea salarizării și micile surprize

O majoritate speră Guvernul să aibă și pentru noua lege a salarizării. Teoretic, săptămâna trecută PSD, PNL, USR și UDMR au semnat un acord să o treacă. Practic, mai vedem.

Legea salarizării e o fantomă care ne bântuie de ani de zile. Am vorbit mult despre una, dar nu am și făcut-o. Deși e jalon PNRR. 

Ministrul Pîslaru a explicat că e „prima oară când guvernul scoate un proiect de salarizare în spațiul public” și că „nu există vreo cale prin care lumea să fie fericită de legea salarizării”. O profeție care s-a adeverit instant.

Vameșii au intrat în grevă joi. Sindicatele din ANAF și MAI spun că vor face la fel. Nici profesorii nu sunt prea mulțumiți. 

Pe scurt, nimeni nu prea e. Poate doar demnitarii. A ieșit că prin noua lege salariile demnitarilor, președinte, premier, miniștri, parlamentari, cresc cu 2.800 până la 4.500 de lei net. USR a anunțat că va propune înghețarea acestor creșteri. Cine știe dacă vor avea majoritate.

Tot din lege se mai elimină sporul de antenă, de praf și de stres. „Dacă cineva vrea să-mi ceară spor de praf pentru că în continuare are praf în instituție, nu o să mai aibă baza legală”, a explicat Pîslaru.

Mă rog, realitatea e că unele sporuri se elimină, dar se mută în salariul de bază. Treabă românească. Vedem săptămânile următoare în ce formă trece de Parlament. 

România își cumpără intrare la Washington

România s-a gândit săptămâna asta că dacă tot nu avem Guvern, să îl înlocuim. Nu cu altul. Cu o firmă de lobby. 

Administrația Prezidențială a anunțat că a semnat un contract de consultanță strategică cu firma americană Eversheds Sutherland pentru relația cu Guvernul și Congresul SUA. Durată: șase luni. Plafon: 565.000 de dolari pe lună. Total potențial: peste 3,4 milioane de dolari.

Obiectivele declarate: creșterea capacității de apărare, atragerea de investiții, libera circulație.

Adică tot ceea ce ar putea să facă Ministerul de Externe prin misiunile diplomatice? 

Când Simion își angajase o firmă de lobby din SUA să facă și el o poză cu Trump în campanie l-am criticat. Acum ce putem să zicem?

Digitalizarea din diaspora

Tot un fel de lobby se face și din Serbia. Dar nu pentru România. În interes propriu. 
Sebastian Ghiță, actualmente fugar în țara vecină, a devenit tot mai prezent în spațiul public în ultimele săptămâni după ce a fost acuzat că are legături cu rușii.

După ce săptămâna trecută era mândru că avem ,,președinte român din Munții Făgăraș”, săptămâna asta nu e prea mândru de ceea ce se întâmplă în Guvern. 

A intrat în direct la propria televiziune să îi atace pe ministrul Economiei, Irineu Darău și pe vicepremierul Oana Gheorghiu pentru ,,trafic de influență”.

„Trotinetiștii ăștia ce sunt, niște boți din Buzău, ăștia o să falimenteze România”, a declarat Ghiță la România TV. A mai spus că SRI ar trebui să se uite la Darău, „apărut dintr-o dată ca o cometă din Franța.”

Ministrul Darău spune că de fapt Ghiță e deranjat că i-au fost încurcate combinațiile din digitalizare când l-a demis pe fostul șef al Agenției pentru Digitalizare. 

Diasporeanul nostru din Belgrad a avut și un schimb de replici savuros cu Oana Gheorghiu pe Facebook.

„Nu ştiu dacă domnul Sebastian Ghiţă înţelege foarte bine ironia acestei situaţii în care dumnealui ne transmite lecţii de integritate din locuinţa domniei sale din Belgrad, Serbia”, a transmis Gheorghiu. 

În replică, Sebastian Ghiţă i-a cerut să dea „cei 60 de milioane euro din donaţiile românilor”, acuzând-o că îi foloseşte pentru „propagandă politică. Dă…Oano… banii înapoi!”, a mai spus Ghiţă. 

Răspunsul Oanei Gheorghiu l-a lăsat fără replică însă pe afaceristul român: „Domnule Ghiţă, vă invit cu mare drag în România ca să mergem împreună la spitalele pe care oamenii şi companiile le-au ridicat prin donaţii. Haideţi, urcaţi în primul avion şi veniţi acasă”.

Ce mai fac președinții

Avem în rezumatul știrilor de săptămâna aceasta și o veste importantă de la ,,președintele ales” Călin Georgescu.

Călin Georgescu a achitat amenda de 200.000 de lei dată de Autoritatea Electorală Permanentă pentru nereguli în finanțarea campaniei electorale din 2024. O campanie pe care el a declarat-o cu cheltuieli de 500 de lei.

Problema e că Georgescu nu are venituri declarate de aproape doi ani. Întrebat anterior din ce trăiește, a răspuns: „Dumnezeu ne ține pe toți.”

O parte din plata amenzii a fost făcută de soția sa, Cristela Georgescu, care a virat 32.500 de lei. Firma ei are venituri declarate de circa 2.000 de lei pe lună. Așa e când știi să te gospodărești. Faci economii. 

De la un președinte la altul. Săptămâna i-a adus și o veste bună lui Traian Băsescu.

Traian Băsescu și-a recăpătat cetăţenia moldovenească. 

Maia Sandu i-a transmis: „De azi sunteți nu doar fratele nostru, ci și concetățeanul nostru”.

Traian Băsescu rămăsese fără cetățenia moldovenească în urma unei decizii a fostului preşedinte moldovean apropiat de Rusia, Igor Dodon. 

E România imună la dezinformare?

La Cotroceni s-a vorbit săptămâna aceasta despre războiul informațional, dezinformare și reziliență democratică. ONG-ul România Imună, care se prezintă despre ,,inițiativă parapolitică” a prezentat un raport potrivit căruia cea mai mare parte a dezinformării de pe TikTok ar fi generată de doar 20 de conturi. 

Mai mulți experți în dezinformare au criticat însă raportul. L-au catalogat drept superficial, prea sărac în explicații concrete despre fenomenul pe care încercau să îl combată. Unii au remarcat că s-a vorbit mult despre efectele dezinformării, dar foarte puțin despre elefantul din cameră: anularea alegerilor și lecțiile ultimului an.

Pe scurt, conferința despre dezinformare a generat o dezbatere fix pe dezinformare. 

Vești bune pe final

Dacă e o secțiune pe care ne e cel mai greu să o scriem e aceasta de vești bune. Dar hai să încercăm. Deficitul bugetar al României a scăzut la 1,17% din PIB după primele patru luni din 2026, de la 2,92% din PIB în aceeași perioadă a anului trecut. Nu stăm prea bine nici acum, dar măcar încercăm.

Petiția pentru recunoașterea parteneriatului civil a strâns 100.000 de semnături și a fost depusă în Parlament. Adoptarea unei astfel de inițiative ar însemna ca statul să recunoască legal cuplurile necăsătorite și aceștia să aibă drepturi de care beneficiază, în prezent, doar soții. Vorbim de drepturi precum moștenirea, pensia de urmaș, stabilirea regimului bunurilor comune, dreptul de vizită în spital, luarea deciziilor medicale privind partenerul, imigrarea sau co-asigurarea. 

Sportul ne mai salvează nervii. Sorana Cîrstea s-a calificat fără emoții în optimile de la Roland Garros. Meciul s-a terminat în mai puțin de o oră și a învins-o pe argentinianca Solana Sierra cu scorul de 6-0, 6-0. Este un record greu de egalat. Dar Sorana nu s-a oprit aici. Sportiva noastră a trecut astăzi și de chinezoaica Xiyu Wang (25 de ani, 148 WTA), scor 6-3, 7-6 (4) și s-a calificat în sferturile de finală la Roland Garros. De 17 ani nu a mai ajuns Sorana în acest punct la Paris.

Sperăm ca rezumatul știrilor de săptămâna următoare să ne aducă mai multe vești bune. Și cine știe, poate și un Guvern. Putem măcar spera.