Rezumatul săptămânii 3-9 august. Dunărea scade, tensiunile politice cresc. România rămâne stabilă, dar negativă

Între timp, AUR și-a făcut site pentru suspendarea lui Nicușor Dan, Dominic Fritz a rămas primar, dar cu salariul tăiat, iar dosarul Georgescu-Potra a primit undă verde pentru judecata pe fond. Legea salarizării încă se scrie. Atât de bine încât două ministere conduse de același om nu par să se înțeleagă între ele.

Dunărea scade, statul aruncă stânci în aer

România a intrat în august în stare de alertă energetică. Unitatea 1 de la Cernavodă fusese deja oprită controlat din cauza debitului foarte scăzut al Dunării, iar autoritățile încercau să țină în funcțiune al doilea reactor. Cele două unități asigură în mod normal aproximativ o cincime din producția de energie electrică a țării. 

Luni s-a trecut la artileria grea. La Pârjoaia, lângă brațul Bala, autoritățile au detonat controlat o formațiune de stâncă pentru a permite redistribuirea apei spre brațul care deservește Cernavodă. Ministrul Apărării, Radu Miruță, a explicat că fiecare zi în plus în care reactorul poate funcționa merită costul operațiunii. Și ne-a mai spus triumfător că nivelul apei de la Cernavodă a crescut cu 2 cm. Nu zicem că nu e bine, dar vă puteți închipui glumele care au apărut după declarația asta.

Ilie Bolojan a pus și oprirea producției de la Dacia și Ford până pe 19 august în contabilitatea economiilor de energie: aproximativ 200 MW. Ford a precizat ulterior că pauza de vară fusese programată dinainte. 

Guvernul a discutat apoi cu Bulgaria, Serbia, Ungaria și Ucraina pentru importuri în orele de vârf. Iar vineri a pregătit și ultima plasă de siguranță: Transelectrica poate cere reducerea consumului unor mari clienți industriali, cu cel puțin 24 de ore înainte, dacă situația o impune. Gospodăriile nu intră în această schemă. Cetățenilor li se recomandă, însă, să reducă voluntar consumul în orele de seară.

În paralel, pe internet s-a rezolvat deja misterul Dunării. Ucraina ne fură apa, „băieții deștepți” o țin prin lacuri, bulgarii au apă și noi nu. Sociologul Bruno Ștefan explica pentru NewsEdge că asemenea teorii cresc exact în golul lăsat de instituții atunci când comunică târziu sau prost. Apa lipsește. Explicațiile simple, niciodată. 

Parlamentul, chemat din vacanță. Din nou

Dacă ați avut senzația că tocmai am avut o sesiune extraordinară, aveți memorie bună. Parlamentarii au fost chemați din nou la lucru, între 3 și 6 august, pentru alte restanțe din PNRR.

Pe masă au revenit Legea integrității, Strategia pentru biodiversitate și Legea decarbonizării. Toate trebuiau rezolvate repede. August este ultima lună pentru închiderea PNRR, așa că Parlamentul a aplicat metoda clasică de lucru la proiect: luni de amânare, urmate de câteva zile de panică.

Legile au trecut, dar nu fără scandal. 

Integritate cu dedicație, episodul doi

Legea integrității a reușit performanța să moară în Parlament într-o săptămână și să revină la viață în următoarea aproape în aceeași formă.

PNL și USR au redepus proiectul după eșecul din Senat, eliminând amendamentele contestate. PSD și AUR le-au pus la loc. PSD a readus prevederea prin care persoanele declarate definitiv în conflict de interese sau incompatibilitate își pot pierde mandatul chiar și pentru situații anterioare intrării în vigoare a noii legi. Textul îl poate afecta direct pe Dominic Fritz. AUR a votat amendamentul PSD, iar PSD a susținut propunerea AUR care introduce declarații de avere și pentru soții sau partenerii de viață ai unor demnitari. 

Parlamentul a adoptat proiectul în forma controversată. PNL și USR au sesizat CCR pe amendamentele pe care le consideră neconstituționale. Superb e că și unii parlamentari de la USR și de la PNL au votat totuși legea pe care acum o contestă. Curtea urmează să discute cazul pe 12 august. Reforma de aproximativ 770 de milioane de euro mai are, așadar, o escală înainte de Bruxelles.

În mijlocul scandalului, Nicușor Dan a publicat pe site-ul Președinției declarațiile de avere și de interese ale partenerei sale, Mirabela Grădinaru. 

Pe scurt, să nu ne mai frământe subiectul, Mirabela Grădinaru declară opt terenuri, majoritatea moștenite în 2025, plus cote din două case în Vaslui și Zăpodeni. Are două mașini, un Renault Clio din 2016 și un Opel Vectra din 1992, și acțiuni Renault de circa 4.000 de euro. A împrumutat Asociația S.O.S. Orașul cu aproximativ 116.500 de lei, are un credit de 50.000 de lei, iar anul trecut a încasat 158.360 de lei salariu de la Automobile Dacia.

Fritz rămâne. Deocamdată

Și pentru Dominic Fritz a fost o săptămână interesantă. Marți, prefectul de Timiș a stabilit sancțiunea după decizia definitivă în procesul cu ANI: primarul Timișoarei rămâne în funcție, dar pierde 10% din salariu timp de șase luni.

Problema este că, aproape simultan, Parlamentul tocmai vota amendamentul PSD care i-ar putea aduce o sancțiune mult mai serioasă: pierderea mandatului.

Statul român a reușit astfel să-i transmită lui Fritz două răspunsuri în aceeași săptămână. Unul spune că rămâne primar cu salariul redus. Celălalt spune că s-ar putea să nu mai fie primar deloc. Urmează CCR să stabilească ce variantă rămâne în program.

Păsărele, gândăcei și rățisoare

Și biodiversitatea a produs suficientă diversitate politică. Strategia națională pentru perioada 2026–2030 a trecut definitiv de Senat după ce PSD și AUR au modificat forma inițială, cu vreo sută de amendamente. Miza este de aproape un miliard de euro din PNRR. 

Dezbaterea a ajuns la nivelul intelectual așteptat în Parlament când senatorul PSD Daniel Zamfir a explicat filosofia amendamentelor prin formula: oamenii trebuie puși înaintea „păsărelelor, gândăceilor și rățișoarelor”. După ani de strategii europene, studii și obiective de conservare, biodiversitatea românească a încăput în trei diminutive. 

Ne-am decarbonizat până ne-a cam bătut obrazul Bruxelles-ul

Tot săptămâna aceasta, Parlamentul a modificat și Legea decarbonizării. Amendamentul susținut de PSD și AUR spune că o capacitate de producție pe cărbune nu poate fi închisă înainte să existe o alternativă pusă în funcțiune. Problema este că reforma fusese deja jalon PNRR, iar Comisia Europeană avertizează că modificările pot însemna o „inversare” a jalonului și pot atrage consecințe financiare pentru România.

Momentul este, desigur, excelent ales. România se află în stare de alertă energetică, iar Parlamentul și Bruxelles-ul discută dacă avem voie să mai ținem cărbunele aprins. 

Ministrul Pîslaru se ceartă cu el însuși pe Salarizare

Legea salarizării încă n-a ajuns în Parlament, dar a reușit deja să producă o situație care ar merita studiată la administrație publică.

Sindicatul angajaților de la Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene spune că propunerile trimise de MIPE pentru noua salarizare nu se regăsesc în proiectul elaborat de Ministerul Muncii. Detaliul important: ambele ministere sunt conduse în acest moment de Dragoș Pîslaru. 

Practic, ministerul lui Pîslaru a trimis observații către celălalt minister al lui Pîslaru, iar proiectul lui Pîslaru nu a preluat observațiile ministerului lui Pîslaru. Dialogul interministerial a ajuns la forma sa supremă: monologul în contradictoriu.

Și timpul trece. Legea este tot jalon PNRR, termenul rămâne 31 august, iar sindicatele din mai multe domenii sunt deja nemulțumite. 

Îl suspendăm online pe Nicușor Dan

AUR a făcut un pas înainte în tentativa de suspendare a lui Nicușor Dan. Nu la nivel parlamentar. La nivel de web design.

Partidul a lansat suspeND.ro, o platformă pe care susținătorii pot urmări demersul și pot sprijini suspendarea președintelui. AUR îl acuză pe Nicușor Dan de încălcări repetate ale Constituției, de faptul că nu și-ar fi exercitat rolul de mediator și de excluderea partidului din consultările pentru formarea Guvernului. 

Rămâne problema explicată și săptămâna trecută: AUR nu poate face singur suspendarea. Procedura constituțională are nevoie de parlamentari, voturi și o majoritate. Platforma poate număra susținători. Și cam atât.

Georgescu și Potra merg spre judecata pe fond

În justiție, dosarul Călin Georgescu-Horațiu Potra a mai trecut o etapă. Înalta Curte a respins contestațiile formulate în camera preliminară, astfel că poate începe judecata pe fond în dosarul în care Georgescu, Potra și ceilalți inculpați sunt acuzați de acțiuni împotriva ordinii constituționale. 

Dosarul se referă la planul despre care procurorii susțin că urmărea destabilizarea ordinii constituționale după anularea alegerilor prezidențiale. După luni de proceduri, ordinea constituțională și-a găsit în sfârșit loc și pe rolul instanței.

Premier căutat. Condițiile se cunosc

Criza guvernamentală continuă, iar Ilie Bolojan a mai pus vineri o variantă pe masă. PNL ar putea susține inclusiv un premier tehnocrat, spune liderul liberal, dacă acesta ar avea o majoritate parlamentară și un program care să continue controlul cheltuielilor și reducerea deficitului.

Așadar, formula există: tehnocrat, majoritate, program fiscal serios. Mai trebuie găsite premierul, majoritatea și acordul partidelor. Detalii administrative.

Șoferii primesc și ei o reformă

De la 1 octombrie se schimbă și felul în care plătim pentru drumuri. Pentru autoturisme rămâne rovinieta, dar tariful va ține cont și de cât poluează mașina. Camioanele de peste 3,5 tone trec la TollRo, unde nota se calculează după kilometrii parcurși și greutatea vehiculului. Cu alte cuvinte, statul începe să taxeze mai precis fiecare kilometru de asfalt consumat. Mai multe a explicat purtătorul de cuvânt al CNAIR, Alin Ștefănescu, pentru NewsEdge aici.

Sistemul trebuie pus pe picioare până la finalul lui august și apoi testat. Mai sunt încă detalii de lămurit despre platformă, plăți și calcule concrete. Un singur lucru este deja foarte clar: de la 1 octombrie, cine nu plătește corect poate fi amendat din prima zi. La capitolul sancțiuni, infrastructura este întotdeauna gata la timp.

Câteva vești bune

Printre crize energetice, certuri parlamentare și jaloane care ard mai tare decât luna august, România a primit și o veste bună de la agențiile de rating. Moody’s a păstrat ratingul suveran al României la Baa3, cu perspectivă negativă, ceea ce înseamnă că țara rămâne, deocamdată, în categoria recomandată investițiilor și nu coboară în „junk”. Cu alte cuvinte, suntem tot pe ultima treaptă înainte de subsol, dar încă pe scară. 

Cu doar o săptămână înainte, și Fitch făcuse același lucru: a menținut România la BBB-, tot cu perspectivă negativă. Agenția a avertizat însă că instabilitatea politică și întârzierile reformelor pot complica reducerea deficitului în anii următori. Două agenții, două avertismente și, deocamdată, două retrogradări evitate. În România, „n-am fost retrogradați” a ajuns aproape o categorie separată de vești bune.

Tot la capitolul vești bune, Guvernul a aprobat programul „Diaspora investește acasă”, cu un buget de 100 de milioane de euro. Românii care au locuit în străinătate în ultimele nouă luni și vor să deschidă o afacere în țară vor putea accesa credite de până la 200.000 de euro, din care 60% poate fi grant.

Cam atât pe astăzi. Să aveți o nouă săptămână plină de vești bune!