RePatriot Summit 2026: Diaspora cere viitorului Guvern un parteneriat permanent

Peste 350 de antreprenori și profesioniști români din țară și din diaspora s-au întâlnit la RePatriot Summit 2026. Evenimentul s-a desfășurat timp de patru zile la București, Constanța și în Dobrogea, iar participanții au pus pe masă propuneri pentru investiții, educație, securitate și dezvoltare economică.

Deschiderea reuniunii a inclus și celebrarea a 100 de laureați ai Top 100 Români de Pretutindeni. Tot atunci a fost prezentat un program de excelență destinat organizațiilor românești.

Mesajul central transmis la finalul summitului a fost adresat viitorului Executiv. Organizatorii consideră că România are nevoie de un Guvern stabil și de o colaborare permanentă cu românii din străinătate, nu doar de întâlniri protocolare.

Președintele Nicușor Dan a oferit Înaltul Patronaj evenimentului și i-a îndemnat pe românii din diaspora să testeze România, fie prin revenirea în țară, fie prin colaborarea de peste hotare. Maia Sandu a transmis, la rândul său, un mesaj video și a vorbit despre experiența, ideile și investițiile participanților.

Felix Pătrășcanu, vicepreședinte al Romanian Business Leaders și cofondator al FAN Courier, a subliniat că diaspora poate contribui nu doar cu bani, ci și cu expertiză și competențe. Acesta a cerut ca Guvernul să devină un interlocutor serios pentru românii din întreaga lume.

Marea Neagră, văzută ca frontieră strategică

O parte importantă a discuțiilor de la Mamaia a fost dedicată Mării Negre. Participanții au analizat legătura dintre securitate, energie, infrastructură, comerț și tehnologie.

Generalul de brigadă în rezervă Cătălin Mihalache a ridicat problema rolului României în dezvoltarea tehnologiilor. Întrebarea pusă în cadrul sesiunii a fost dacă țara va rămâne cumpărător de tehnologie sau va ajunge dezvoltator, producător și exportator.

Fostul ambasador Adrian Zuckerman a vorbit despre resursele României și contextul geopolitic. În cadrul dezbaterii au mai participat avocata Dana Bucin și antreprenorul Bogdan Ochiana, implicat în dezvoltarea de drone.

Tinerii pot pleca fără să rupă legătura cu România

O altă dezbatere a pornit de la o întrebare diferită: cum poate un tânăr să studieze sau să lucreze în străinătate fără să se îndepărteze definitiv de România. Sesiunea „Creștem” a fost susținută de VSFA, proiectul Romanian Business Leaders dedicat liceenilor.

Participanții au discutat despre legătura dintre tineri și țară încă din perioada studiilor. VSFA lucrează deja în licee din România, iar proiectul urmează să ajungă și la studenții români din Europa, împreună cu RePatriot.

Ideea prezentată în cadrul panelului a fost că apropierea de România poate fi construită prin mentori, proiecte, companii și oportunități concrete. Generația tânără nu caută doar mesaje despre rădăcini, ci și o rețea care să-i permită să rămână conectată la țară.

Ce propuneri sunt pregătite pentru investițiile diasporei

O altă temă importantă a summitului a fost capitalul românilor din străinătate. Participanții au susținut că banii există, dar că România are nevoie de mecanisme mai clare și de mai multă încredere pentru a-i atrage în economie.

Potrivit datelor prezentate la eveniment, românii au zeci de miliarde de euro în bănci, o parte importantă fiind păstrată în conturi curente. În același timp, investițiile în venture capital au ajuns în 2025 la doar câțiva euro pe locuitor, de zeci de ori mai puțin decât în Germania.

RISE Hub propune o schemă de tip SEIS prin care investitorul privat ar putea recupera 50% prin voucher fiscal. Propunerea include și scutirea de impozit pe câștig în cazul în care startupul se dezvoltă, precum și o compensare de până la 30% în cazul unui eșec.

Banca de Investiții și Dezvoltare pregătește, potrivit comunicatului, programul „Diaspora Investește Acasă”, cu lansare anunțată pentru începutul lui 2027. Mecanismul ar prevedea 10% aport propriu, credit pentru 90% din finanțare, garantat în proporție de 80% de BID, și un grant de până la 60% pentru rambursare. Programul s-ar adresa românilor care au locuit cel puțin un an în străinătate și vor să deschidă o firmă în România.

De la summit la proiecte locale

Discuțiile nu s-au limitat la investiții și politici publice. Sesiunea „Noi facem” a prezentat proiecte desfășurate pe parcursul întregului an în România și Republica Moldova.

Antreprenorești – Adoptă un sat lucrează cu mentori și comunități locale, iar exemplele prezentate au inclus Corbi, Văleni, Scorțeni și Cobusca. Văleni a fost desemnat primul sat din Republica Moldova „Best Tourism Village” de Organizația Mondială a Turismului, potrivit comunicatului.

SuperTeach a ajuns la peste 35.000 de profesori, iar Roboost încearcă să transforme românii din străinătate în ambasadori ai turismului românesc. În cadrul discuției a fost subliniată și nevoia unor oferte turistice concrete pentru vizitatorii străini.

Summitul a trecut de la discuții la acțiune

Partea practică a summitului a venit sâmbătă, când participanții au ieșit din formatul clasic de conferință. Cele opt echipe au primit provocări concrete și au navigat de la Limanu spre Marea Neagră și apoi către portul Mangalia.

Participanții au trebuit să colaboreze, să își împartă rolurile și să respecte procedurile de navigație învățate pe parcurs. Organizatorii au prezentat exercițiul ca pe o demonstrație a modului în care antreprenorii și profesioniștii din diaspora pot lucra împreună la proiecte pentru România.

Cinci cereri pentru viitorul Guvern

La finalul reuniunii au fost formulate cinci solicitări adresate viitorului Executiv. Prima vizează existența unui interlocutor permanent pentru românii de pretutindeni.

A doua cerere este legată de predictibilitatea politicilor publice. Organizatorii susțin că investitorii pot accepta riscuri, dar au nevoie de un cadru în care să poată face planuri.

A treia propunere privește participarea diasporei la strategiile de dezvoltare, inclusiv în domenii precum securitatea, energia, porturile, comerțul și tehnologia. A patra solicitare se referă la mecanisme pentru atragerea capitalului în startup-uri și venture capital. Ultima cerere vizează implicarea mai mare a inițiativei private în planurile economice ale Guvernului. Simplificarea, digitalizarea și creșterea performanței instituțiilor publice sunt incluse în această direcție.

RePatriot Summit se mută la Bruxelles

Summitul din România s-a încheiat în Dobrogea, dar programul RePatriot continuă. Pe 10 octombrie, organizația va participa la Bruxelles, în calitate de partener strategic, la TEDx Parc du Cinquantenaire.

Evenimentul este prezentat drept primul TEDx organizat integral în limba română în diaspora. Ar urma să reunească peste 700 de români din Europa. Programul va include și o sesiune intitulată „România, acum. Noi ce facem?”, dedicată dialogului direct despre următorii pași.