Profesoară de limba română despre simularea Evaluării Naționale: „Textul argumentativ a fost marea lor uimire”

Pe baza acestor texte, elevii au avut de rezolvat cerințe de înțelegere a textului, gramatică și redactare, structurate în două mari subiecte. Potrivit profesoarei de Limbă și Literatură Română, Adina Trașcă din București, simularea a fost, în ansamblu, una echilibrată. 

Dar au fost, conform ei, câteva cerințe menite să diferențieze elevii foarte bine pregătiți de cei care mai au de recuperat din materie.

Textele au fost accesibile, dar au avut „capcane”

Primul subiect a pornit de la fragmentul literar semnat de Ion D. Sîrbu și de la textul publicistic al lui Vintilă Mihăilescu. Elevii au avut de rezolvat mai întâi cerințe de atenție, de tip grilă, în care trebuiau să încercuiască varianta corectă.

Subiectul I A a inclus exerciții de identificare și interpretare a unor elemente din text. La punctul 5, elevii au trebuit să stabilească dacă anumite afirmații sunt adevărate sau false, câte trei pentru fiecare text. La punctul 6, li s-a cerut să identifice o trăsătură a tiparului textual dialogat din primul text și să o ilustreze printr-un exemplu.

„Subiectul I A a fost accesibil”, spune profesoara Adina Trașcă în cadrul unui interviu pentru News Edge. Totuși, ea consideră că unele cerințe au surprins elevii. „Exercițiul 6 i-a luat prin surprindere. Dar mi se pare rezonabil să aibă parte și de exerciții mai dificile pentru a-și vedea nivelul”, a specificat profesoara. 

Elevii au mai avut de prezentat, în minimum 30 de cuvinte, un element comun celor două texte. Au trebuit să prezinte câte o secvență relevantă din fiecare. În alte cerințe, li s-a cerut să explice ce simt copiii atunci când sunt singuri în pădure, dar să pornească de la fragmentul lui Ion D. Sîrbu, și să asocieze textul literar cu o altă operă studiată sau citită.

Exercițiile de gramatică au avut cerințe mai dificile

Subiectul I B a inclus opt cerințe de vocabular și gramatică. Primele patru au fost notate cu câte două puncte, iar ultimele patru cu câte șase puncte. Potrivit profesoarei Adina Trașcă, au apărut câteva probleme pentru elevi. „Au avut și câteva capcane la gramatică, de exemplu la exercițiul 7”, explică ea.

În opinia sa, exercițiile de la subiectul I B, în special punctele 6 și 7, ar putea fi printre cele care i-au pus pe elevi în situații difcile. „Exerciții care să îi pună în dificultate au fost subiectul I A – exercițiul 6 și subiectul I B – exercițiile 6 și 7”, a mai punctat profesoara.

Textul argumentativ a fost „marea lor uimire”

Subiectul al II-lea, notat cu 20 de puncte, a cerut redactarea unui text argumentativ de minimum 150 de cuvinte. Elevii au trebuit să răspundă la întrebarea: „Crezi că știm cum să reacționăm atunci când lucrurile nu merg așa cum ne-am așteptat?”. Ei au trebuit să folosească două argumente și să valorifice textul lui Vintilă Mihăilescu, dar și experiența personală sau de lectură.

Pentru mulți elevi, a fost momentul cel mai surprinzător al testului. „Subiectul II a fost marea lor uimire”, spune profesoara. „Textul argumentativ a avut o temă dificilă”, adaugă Adina Trașcă. Tema, consideră ea, cerea o reflecție personală matură și capacitatea de a face legătura între textul suport și experiența proprie.

De ce contează simularea

Dincolo de nivelul de dificultate, simularea are un rol important pentru elevi. Testarea le arată unde se situează înaintea examenului din vară. „Simularea este esențială pentru a le oferi o viziune asupra nivelului lor de interes”, explică profesoara. „Subiectul a fost dificil. Însă e necesar să își dea seama că mai sunt lucruri de învățat”, a punctat ea.

Adina Trașcă subliniază și faptul că pregătirea pentru un examen atât de important este un proces de durată. „E greu să fii consecvent și să înveți tot timpul. Mintea are nevoie și de pauze”, a declarat cadrul didactic pentru News Edge. 

Emoțiile reprezintă cel mai mare obstacol

După publicarea rezultatelor, elevii ar putea avea reacții foarte diferite, spune profesoara. Unii vor simți satisfacția muncii depuse, în timp ce alții ar putea fi demoralizați. „Acum urmează să aibă parte fie de un șoc, fie de o mare bucurie, răsplata muncii, bineînțeles după aflarea rezultatelor”, afirmă ea.

Deși până la examenul din vară mai sunt câteva luni, recuperarea informațiilor pierdute nu este întotdeauna ușoară. „Mai au timp să învețe, însă e greu să recuperezi atâta materie în două-trei luni”, a mai spus Adina Trașcă.

Vacanța de Paște este un moment critic

Un alt factor care poate influența pregătirea este perioada de relaxare din primăvară. „Marele dezavantaj al lor este acum partea emoțională”, spune profesoara. „Pot fi foarte demoralizați de notă sau pot considera că știu deja tot și nu mai e nevoie să muncească”, remarcă cadrul didactic.

În plus, vacanța de Paște poate deveni un obstacol pentru continuitatea învățării. „Vacanța de Paște e cel mai mare inamic al lor. Este momentul în care cei mai mulți se relaxează și nu mai reușesc să se adune pentru examenul din vară”, este de părere Adina Trașcă.

În acest context, părinții pot fi de mare ajutor. „Părinții joacă un rol foarte important aici. Ei trebuie să fie conștienți că mai au foarte puțin până la examen și să îi susțină”, a mai spus profesoara.

Simularea de luni, 16 martie, oferă o primă imagine asupra nivelului de pregătire al elevilor înainte de Evaluarea Națională. Pentru unii, rezultatele vor confirma munca depusă. Pentru alții, vor fi un semnal că mai este nevoie de efort, dar și că mai există timp pentru recuperare.