Produsele alimentare de bază: definiție, evoluție și rolul economic al „coșului de consum”

Ce sunt produsele alimentare de bază?

Acestea constituie principala componentă a coșului în chestiune.

Conceptul de „produse alimentare de bază” pare intuitiv. Dar devine complex atunci când este analizat în profunzime. În sens general, acestea sunt alimentele indispensabile pentru susținerea vieții și asigurarea necesarului caloric zilnic.

Potrivit Organizației Națiunilor Unite pentru Alimentație și Agricultură, un aliment de bază este „cel consumat frecvent și care constituie partea dominantă a dietei, furnizând o proporție majoră din energie și nutrienți”. Această definiție sugerează că „esențialul” nu este universal, ci depinde de contextul social și geografic.

De la subzistență la indicator economic

În trecut, produsele de bază erau legate strict de supraviețuire: cereale, apă, sare, produse ușor de cultivat și accesibile.

Odată cu modernizarea economiei, însă, aceste produse au devenit și un indicator economic.
Rapoartele Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică arată că „alimentele de bază continuă să furnizeze peste jumătate din aportul caloric global”, chiar dacă, în economiile dezvoltate, consumul se diversifică. Cu alte cuvinte, chiar și într-o lume diversă, baza rămâne stabilă.

Coșul de consum: între statistică și realitate socială

În economia contemporană, produsele de bază sunt integrate într-un instrument mai larg: coșul de consum. Acesta este utilizat pentru a măsura inflația și nivelul de trai.

Instituții precum Institutul Național de Statistică folosesc acest mecanism pentru a evalua costul vieții. În timp ce Eurostat precizează că „structura coșului de consum este actualizată periodic pentru a reflecta schimbările în comportamentul consumatorilor”.

Dar, dincolo de statistică, coșul de consum capătă o dimensiune socială clară atunci când este raportat la ideea de „trai decent”.

Coșul minim pentru un trai decent: între cifre și viața reală

În România, conceptul de coș minim de consum pentru un trai decent a fost dezvoltat și actualizat de organizații precum Syndex și Friedrich-Ebert-Stiftung România.

Datele recente arată că, în septembrie 2024, „o familie de doi adulți și doi copii avea nevoie de 10.450 lei pentru a trăi decent, echivalentul a 4,45 salarii minime pe economie”. Față de anul anterior, coșul a crescut cu 4,7%, „cele mai mari creșteri fiind la alimentație (+120 lei)”.

Evoluția pe termen mediu este și mai relevantă: valoarea coșului a crescut de la 7.278 lei în 2020 la 10.450 lei în 2024, adică o creștere de aproximativ 44%. Această dinamică reflectă atât inflația, cât și schimbările structurale din economie, inclusiv criza energetică declanșată de războiul din Ucraina.

Coșul minim nu se limitează la hrană. El include „227 de itemi, de la alimente de bază până la produse de uz casnic sau îmbrăcăminte”, tocmai pentru a reflecta un standard de viață, nu doar supraviețuirea.

Așa cum subliniază autorii cercetării, scopul acestui indicator nu este de a calcula minimul biologic. „Dacă ar fi vorba doar de supraviețuire, oamenii ar putea fi hrăniți cu o dietă extrem de simplificată. Ceea ce ar reduce drastic valoarea coșului”. În realitate, conceptul de trai decent include alimentație echilibrată, acces la servicii, mobilitate și participare socială.

Dar ce conține, mai exact, acest coș?

Într-un document emis de Comisia Europeană, intitulat „Coșul de alimente al românilor”, se vorbește despre „coșuri de bunuri și servicii considerate necesare pentru ca o gospodărie individuală să atingă un standard de viață acceptabil într-o anumită țară, regiune sau localitate”.

Conform aceleiași surse, componența acestuia diferă în funcție de standardele zonei sau țării despre care vorbim.

„Coșul de alimente al românilor indică bugetul lunar necesar pentru un aport alimentar adecvat în cazul a trei gospodării de referință (alcătuite din copii și persoane de vârstă activă, în bună stare de sănătate, fără dizabilități și care locuiesc în capitală). Coșul include un buget pentru alimente și pentru echipamentul de bucătărie necesar pentru a pregăti, servi, consuma și păstra alimentele respective. Mai mult, coșul ia în considerare bugetul necesar pentru activitatea fizică și pentru alte roluri ale alimentelor. Cum ar fi cel social. Coșul de alimente a fost dezvoltat conform recomandărilor nutriționiștilor și orientărilor naționale în materie de alimentație. Și ia în considerare particularitățile culturale ale obiceiurilor alimentare ale românilor. Fezabilitatea și acceptabilitatea coșului au fost verificate prin discuții în cadrul unor grupuri de reflecție la care au participat cetățeni din diferite medii socioeconomice.”

La alcătuirea acestuia s-au avut în vedere factori specifici, precum istoria, clima, obiceiurile alimentare și de viață.

Pandemia și redefinirea „esențialului”

Criza provocată de COVID-19 a schimbat radical percepția asupra produselor de bază.

În acea perioadă, consumatorii au prioritizat alimentele cu durată lungă de conservare – făină, orez, conserve – în detrimentul altor produse. Potrivit analizelor OECD, „consumul de produse de bază a fost mai puțin afectat decât alte categorii alimentare”. Ceea ce confirmă caracterul lor fundamental.
Pandemia a simplificat temporar dieta și a readus în prim-plan ingredientele primare, demonstrând cât de rapid se poate restrânge ideea de „necesar”.

Pe de altă parte, s-a dovedit că omenirea nu este mental pregătită pentru a-și defini necesitățile stricte. Dovada – în conformitate cu un raport Eurostat citat de Digi24, în 2020, primul an al pandemiei, au fost aruncate, datorită cumpărăturilor excesive, aproximativ 127 de kilograme de alimente per locuitor.

Inflație, percepție și realitate

Un aspect esențial este diferența dintre inflație și costul real al vieții. Datele arată că „coșul minim de consum a crescut cu 4,7%. În timp ce inflația a fost de 4,6%”. Diferența este explicată prin structura diferită a celor doi indicatori.

Inflația include o gamă largă de produse, inclusiv bunuri neesențiale, în timp ce coșul minim se concentrează pe necesar. Astfel, impactul economic resimțit de populație poate fi diferit de cel indicat de statistici. În plus, percepția asupra „necesarului” variază. După cum se arată în analiza dedicată coșului de consum, „unii se pot descurca cu mai puțin, dar asta nu înseamnă că acel nivel reflectă un trai decent”.

Între necesitate și standard de viață

Un element important este că traiul decent nu înseamnă doar supraviețuire, ci și stabilitate și predictibilitate. Cheltuielile unei gospodării nu sunt constante. Ele pot crește brusc din cauza unor reparații, probleme de sănătate sau alte nevoi neprevăzute. Această realitate explică de ce coșul minim include și elemente aparent secundare: ele reflectă funcționarea normală a unei gospodării, nu doar existența biologică.

Produsele alimentare de bază și coșul de consum sunt concepte strâns legate, dar aflate într-o continuă transformare. De la alimentele simple ale societăților agrare la structuri complexe de consum, ele reflectă evoluția societății. Crizele, precum pandemia sau inflația recentă, arată că „esențialul” poate fi redefinit rapid. În același timp, indicatori precum coșul minim de consum ne arată că viața decentă nu se reduce la supraviețuire, ci implică un standard mai larg de bunăstare.

În final, discuția despre produsele de bază devine, inevitabil, o discuție despre cum alegem să trăim.