Președintele CNA cere o lege împotriva dezinformării: „Nu putem continua așa”. România, „în prima linie” a fenomenului

Un incident produs în județul Cluj a readus în atenție riscurile dezinformării online. O autospecială de salvare a fost atacată cu bâte și topoare după ce pe TikTok a apărut o informație falsă. Postarea susținea că vehiculul ar fi fost o „ambulanță neagră” care răpește copii.

Cazul arată că efectele unor informații false pot depăși spațiul virtual. Oamenii pot ajunge să acționeze pe baza unor informații inventate și distribuite masiv pe rețelele sociale.

Valentin Jucan, președintele interimar al Consiliului Național al Audiovizualului, consideră că România are nevoie urgentă de noi instrumente legislative. Într-un interviu acordat G4Media, acesta susține că autoritățile trebuie să poată interveni atât asupra celor care răspândesc informații false, cât și în relația cu platformele online. „Libertatea include dreptul de a fi prost. Și de a te exprima ca atare. Niciodată nu vei ști că o astfel de porcărie filmată se va viraliza”, susține Valentin Jucan.

De ce nu mai este suficientă o simplă postare

Problema nu se oprește la persoana care publică o informație falsă. Un rol important îl are și modul în care aceasta este preluată și redistribuită.

Valentin Jucan atrage atenția asupra numărului mare de persoane care participă la propagarea unor astfel de mesaje. Fenomenul poate transforma o informație falsă într-un motiv de acțiune. „De ce se întâmplă asta în societate? Cum au ajuns oamenii aceia să dea mai departe astfel de informații? Pentru că cei doi au ieșit în stradă și au acționat. Dar, dacă ne uităm la numărul de redistribuiri, la mesajele de tipul «Da, așa este», de încuviințare, trebuie să ne întrebăm cum ajung oamenii să participe, voluntar sau involuntar, la crearea unui astfel de fenomen”, spune Valetin Jucan.

Un alt exemplu invocat este criza migranților din Ceuta. Zeci de mii de marocani au fost organizați și îndrumați prin intermediul rețelelor sociale. Mulți și-au riscat viața pentru a ajunge în enclava spaniolă.

Actuala legislație nu acoperă toate situațiile

În România, răspândirea informațiilor false poate intra sub incidența Codului penal atunci când este afectată securitatea națională. Articolul 404 prevede în aceste situații pedepse cuprinse între unu și cinci ani de închisoare.

Problema este că nu toate cazurile de dezinformare pot fi încadrate în această prevedere. Jucan consideră că incidentul din Cluj este un exemplu relevant. „În momentul în care spui «Atenție, apa din Cluj este otrăvită, nu mai beți», păi hai să mergem și cu poliția să-l întrebați puțin de unde are informația asta. Trebuie să existe și o doză de responsabilitate, nu doar să-ți pui telefonul în față și să spui «Tocmai am fost atacați de ruși». Astea sunt exemple care afectează siguranța națională. Subiectul, de exemplu, cu barajele și cu Dunărea, e altul”, explică el.

Din acest motiv, președintele CNA susține modificarea legislației. Schimbările ar trebui să vizeze și domeniul audiovizual, nu doar conținutul publicat pe platformele online.

Televiziunile pot amplifica narativele apărute pe internet

Potrivit lui Jucan, informațiile false pot circula în ambele direcții. Un mesaj apărut pe rețelele sociale poate ajunge la televizor. În același timp, un narativ lansat de televiziuni poate fi preluat ulterior în mediul online. „Lipsa de reacție a jurnalismului adevărat, lipsa de combat a acestor narative, ba mai mult, situațiile în care narative se validează în televiziuni, narative din online, sau invers, narative care pleacă din televiziuni în online, lucrurile astea trebuie să se oprească”, a afirmat Jucan.

Președintele CNA consideră că inclusiv regimul sancțiunilor din audiovizual ar putea fi modificat. În opinia sa, o astfel de intervenție ar putea reduce o parte importantă a problemei. „Eu sunt ferm convins că jumătate din problema de dezinformare pe care România o are – și, după părerea mea, ar trebui să reacționăm ca și când am fi în stare de urgență pe această temă – ar putea să fie rezolvată cu o clarificare a regimului sancțiunilor în privința audiovizualului”, a adăugat el

CNA vrea să ajungă direct pe platformele online

Reacția autorităților nu ar trebui să se limiteze la comunicate sau postări pe Facebook. Jucan spune că instituțiile trebuie să fie prezente acolo unde circulă efectiv informațiile false. „Nu este suficient să pui o postare pe Facebook. Faptul că prefectul de Cluj, Serviciul Județean de Ambulanță, Raed Arafat, Ministerul de Interne au reacționat în felul ăsta este foarte bine că au făcut-o, dar este departe de a fi suficient”, a afirmat el.

În opinia sa, autoritățile trebuie să utilizeze direct platformele pentru a contracara mesajele false. „Tu trebuie să te duci pe platforme și să plătești. Să plătești ca să fii și tu prezent, ceea ce am spus că noi vom face ca autoritate oricum”, a spus Jucan.

O altă direcție vizează identificarea celor care finanțează campaniile coordonate de dezinformare. „Fie te duci și cauți pe cei care finanțează aceste narative ca să apară în platforme dacă ele au un comportament inautentic, fiindcă acolo este vorba de bani, de fapt, în spate, fie te duci după grupurile noastre de idioți utili și vezi cine stă în spate să gândească toate nebuniile astea, fie pui la punct grupul de comunicare strategică”, a mai spus președintele CNA.

Educația media nu poate rezolva singură problema

Combaterea dezinformării presupune și educație media. Totuși, Jucan avertizează că aceasta nu este suficientă. Fenomenul este relativ nou, iar mecanismele de intervenție nu sunt încă puse la punct nici la nivel internațional.

Experiența statelor nordice este relevantă în acest sens. Chiar și țările cu niveluri foarte ridicate de educație întâmpină dificultăți în fața noilor forme de manipulare online. „Colegii noștri din țările nordice, din marile țări nordice, și când spun mari, mă refer la nivelul excepțional de educație, și ei spun că se confruntă cu niște noi subiecte la care nu fac față, nu știu cum să reacționeze”, a afirmat el.

România se află, potrivit lui Jucan, „în prima linie” în ceea ce privește dezinformarea. Alte state europene urmăresc deja modul în care autoritățile române încearcă să răspundă fenomenului. „Fiecare țară și-a dezvoltat niște mecanisme proprii în funcție de realitățile din fiecare țară. În domeniul cu care ne confruntăm noi, din păcate pentru noi, suntem în prima linie. Celelalte state se uită să vadă cum reacționăm și noi”, a declarat președintele CNA.

Polonia își dezvoltă mecanismele de combatere a dezinformării și își modifică inclusiv cadrul penal. Franța și Germania se confruntă, la rândul lor, cu ceea ce Jucan descrie drept „ingerințe” și „incursiuni străine” în mediul online.

CNA cere un cadru legal mai clar

Consiliul Național al Audiovizualului susține introducerea unor măsuri care să crească nivelul de responsabilitate pe platformele online din România. „Noi susținem absolut, nu orice, ci susținem aceste măsuri care să poată să aducă responsabilitate în aceste rețele”, spune el.

Instituțiile române implicate în combaterea fenomenului au identificat deja problemele asupra cărora consideră că trebuie intervenit. Jucan spune că fiecare autoritate își cunoaște propriile nevoi.

„Noi anul trecut, ca instituții – nu numai noi, CNA, Autoritatea Electorală Permanentă, ANCOM, cei de la Ministerul de Interne – fiecare cum apreciază, dar noi știm de ce avem nevoie ca să putem interveni. Eu nu mă erijez în purtătorul de cuvânt al nimănui, dar cel puțin la nivelul CNA știm foarte bine de ce avem nevoie. De o lege”, a spus Jucan.

În final, președintele interimar al CNA susține că autoritățile nu mai pot amâna intervenția legislativă. „Nu putem continua așa. Deci n-avem cum, România n-are cum să continue așa”, a concluzionat președintele CNA.