Probleme mari cu PNRR. 7 miliarde de euro sunt blocați de criza politică și întârzierea reformelor

România mai are de absorbit în prezent aproximativ 10 miliarde de euro. Însă o mare parte din acești bani, în jur de 7 miliarde de euro, sunt condiționați de implementarea unor reforme și modificări legislative. Banii nu vin automat, ci depind de capacitatea Guvernului de a adopta rapid decizii și de a respecta calendarele asumate în fața Comisiei Europene.

Dragoș Pîslaru, ministrul Investițiilor și Fondurilor Europene, a explicat marți, 28 aprilie, riscurile într-o conferință de presă organizată la Guvern. „Dacă Guvernul nu are capacitatea să adopte lucruri, să împingă lucruri, să avem calendarele respectate – există riscul la capătul zilei să termin investițiile să ne trezim că primarii acelor partide să nu poată să primească banii că nu mai avem de unde”, a declarat ministrul.

România și bilanțul PNRR

Declarațiile au fost făcute în contextul prezentării bilanțului Agenției pentru Monitorizarea și Evaluarea Performanțelor Întreprinderilor Publice (AMEPIP). Este vorba despre instituția creată ca parte din reformele cerute prin PNRR. Rolul agenției este de a supraveghea companiile de stat și de a reduce pierderile din acest sector.

În total, AMEPIP are în evidență 1.346 de întreprinderi publice, atât profitabile, cât și neprofitabile. Până acum, instituția a realizat aproximativ 200 de verificări la nivelul autorităților locale și centrale. De asemenea, a emis mai multe ordine de control, în încercarea de a crește transparența și eficiența managementului public.

Președinta AMEPIP, Anișoara Ulceluș, a explicat că instituția a transmis sute de solicitări către autorități. „Am trimis 840 de circulare către autoritățile publice tutelare, solicitând să ne spună unde sunt cu provizoratele pentru că aveau obligația să le închidă pe cele depășite”, a afirmat ea.

Companiile de stat, la control

Una dintre direcțiile importante ale reformei este un program pilot care vizează restructurarea a 22 de companii de stat. Scopul este modernizarea și reducerea pierderilor financiare. Printre companiile vizate se numără CFR Călători, Metrorex și TAROM, unele dintre cele mai importante entități din transportul public și aerian din România.

În paralel, autoritățile au propus și o listă de 11 companii care ar putea fi pregătite pentru listarea la bursă, într-o etapă preliminară. Printre acestea se află Loteria Română, CNAIR, Societatea de Transport București, Compania Națională Aeroporturi București și Electrocentrale București.

Vicepremierul Oana Gheorghiu a explicat anterior că este vorba doar despre o etapă de analiză. „E clar o listă exploratorie. Companiile de stat nelistate la bursă au acumulat pierderi de 14 miliarde de lei. Companiile de stat listate la bursă au adus la buget anul trecut 8 miliarde de lei dividende”, a spus ea.

Ce trebuie să facă România?

Pentru a evita pierderea unor sume importante din PNRR, Guvernul de la București analizează acum și soluțiile de rezervă. Este vorba, printre altele, de posibilitatea vânzării accelerate a unor pachete minoritare din companii deja listate. Se iau în vedere companii precum Hidroelectrica, Romgaz sau CEC Bank. 

Totuși, oficialii subliniază că varianta este doar una de rezervă. Ar putea fi aplicată doar dacă reformele asumate nu vor fi acceptate sau implementate complet în relația cu Comisia Europeană.