Pierdere imensă pentru România. Medalia Anei Bărbosu de la JO Paris 2024 în pericol la TAS

Pierdere imensă pentru România. Medalia Anei Bărbosu de la JO Paris 2024 în pericol la TAS
Imagine Medalia Ana Bărbosu(FOTO: Facebook Vitalie Cojocari)
Federația Română de Gimnastică a anunțat miercuri că procesul de la TAS, privind medalia de bronz a gimnastei Ana Bărbosu de la JO de la Paris 2024, costă aproximativ 270.000 de euro (250.000 de franci elvețieni) și consideră că această sumă nu poate fi susținută de o singură instituție.

Federația Română de Gimnastică va continua să trateze acest dosar cu responsabilitate și profesionalism, având ca obiectiv apărarea intereselor sportive ale României în cadrul procedurilor internaționale. Apărarea unui rezultat olimpic nu poate fi responsabilitatea unei singure instituții”, susține FRG în comunicatul publicat pe pagina oficială de Facebook.

Suma de 250.000 de franci elvețieni reprezintă o estimare orientativă a avocaților. Aceasta este realizată pe baza elementelor disponibile la acest moment. Valoarea finală urmează să fie influențată de evoluția procedurii și de complexitatea demersurilor juridice.

Costurile includ onorarii juridice specializate, expertize tehnice și sportive, administrarea probelor, traduceri autorizate, taxe procedurale și alte cheltuieli specifice unui litigiu internațional

FRG are limitări date de contextul economico-financiar dificil

Federația Română de Gimnastică a transmis în data de 22 mai 2026, informări către Comitetul Olimpic și Sportiv Român și către Agenția Națională pentru Sport cu privire la acest demers juridic și implicațiile sale financiare.

„Considerăm că apărarea unui rezultat olimpic și a intereselor unei sportive care a reprezentat România la cel mai înalt nivel trebuie privită ca un efort al întregului sistem sportiv românesc. Totodată, Federația funcționează într-un context economico-financiar dificil, având în același timp obligația de a asigura pregătirea loturilor naționale, participarea la competițiile internaționale și continuitatea activității sportive”, mai precizează oficialii FRG în comunicat.

Litigiul a ajuns la TAS din februarie 2026

Tribunalul Federal Suprem Elvețian (SFT) a luat decizia, la începutul lunii februarie, de a trimite litigiul legat de medalia de bronz din finala de la sol, în concursul feminin de gimnastică din cadrul Jocurilor Olimpice de la Paris din 2024, spre reexaminare la Tribunalul de Arbitraj Sportiv (TAS), care acordase medalia româncei Ana Bărbosu.

Ana Maria Bărbosu s-a clasat inițial pe locul al treilea în finala de la sol. Ea a coborât pe locul al patrulea după ce delegația SUA a depus un apel în urma evoluției reprezentantei sale, Jordan Chiles. Nota americancei a fost mărită și aceasta a urcat de pe locul al cincilea pe trei.

România a făcut sesizare la TAS. Instanța a decis că nota inițială a americancei Chiles ar trebui păstrată. S-a motivat că apelul delegației SUA a fost făcut după termenul de un minut și deci nu ar fi trebuit să fie valid.

Federația americană (USA Gymnastics) a precizat că a oferit o nouă probă video. Prin ea se atestă faptul că primul protest a fost comunicat la 47 de secunde de la publicarea notei. Un al doilea protest opt secunde mai târziu. Totuși, potrivit federației americane, noile dovezi nu au fost admise de TAS.

Înregistrarea audio-video a SUA pune în pericol medalia de bronz a gimnastei

Tribunalul Federal Suprem Elvețian a anunțat că retrimite cazul la TAS, ”pe baza înregistrării audio-video descoperite după decizia luată de TAS” în favoarea Anei Bărbosu.

Curtea federală a precizat că este o probabilitate ca înregistrarea audio-video să ducă la o modificare a deciziei TAS. Această decizie ar putea fi în favoarea aplicanților (Chiles și USA Gymnastics). Acest lucru s-ar petrece dacă TAS ar putea lua în considerare înregistrarea depusă. Conform cu ea solicitarea verbală făcută pentru Jordan Chiles a fost efectuată înainte de expirarea perioadei limită regulamentare de un minut.

Cazul a ajuns inițial la Tribunalul Federal Elvețian

Pe 5 august 2024, în finala de la sol, Ana Bărbosu a fost pentru câteva zeci de secunde medaliată cu bronz. Imediat americanca Jordan Chiles a depus contestație și i s-a mărit nota, de la 13,666 la 13,766. Astfel, ea a terminat pe poziția a treia. Sabrina Maneca-Voinea a făcut și ea contestație pentru nota primită (13,700), dar aceasta a fost respinsă. Ulterior, Tribunalul de Arbitraj al Sportului (TAS) a decis ca medalia de bronz să revină gimnastei Ana Maria Bărbosu. Aceasta a fost urmată pe locul 4 de Sabrina Maneca-Voinea și pe 5 de americanca Jordan Chiles.

Ulterior, atât federația de gimnastică din SUA, cât și gimnasta română Sabrina Maneca-Voinea au făcut apel la Tribunalul Federal Elvețian.

Ultima medalie la gimnastică a României fusese câștigată la JO Londra 2012

România nu mai obținuse o medalie olimpică la gimnastică artistică din 2012 (Londra). Atunci Sandra Izbașa câștiga aurul la sărituri. Cătălina Ponor cucerea argintul la sol, iar echipa feminină a României lua bronz.

Impactul de imagine asupra instituțiilor implicate ar fi considerabil

Problema semnalată acum este una financiară. Dacă aceste dificultăți financiare nu sunt depășite, poziția României în proces ar putea fi slăbită semnificativ. Totuși, lipsa banilor nu înseamnă automat pierderea medaliei. Decizia va depinde de modul în care TAS va rejudeca probele, inclusiv înregistrarea video invocată de partea americană. Dovadă care va fi folosită pentru a demonstra că solicitarea de revizuire a notei lui Jordan Chiles a fost depusă în termen.

Din perspectivă simbolică, cazul este unul delicat pentru România. Medalia obținută de Ana Bărbosu după primul verdict TAS a fost prezentată drept o victorie a sportului românesc și a capacității de a contesta o decizie considerată nedreaptă. Dacă procesul ar fi pierdut din motive financiare și nu sportive sau juridice, impactul de imagine asupra instituțiilor implicate ar putea fi considerabil.

În același timp, există voci din sportul românesc care cer un efort comun al statului, al Comitetului Olimpic și al federației pentru finanțarea apărării juridice. Acest lucru tocmai pentru a evita situația în care soarta unei medalii olimpice să fie decisă de resursele financiare disponibile și nu de argumentele prezentate în instanță.

Îți mulțumim că ai citit materialul până la capăt! Avem o propunere win‑win: tu câștigi informații, noi câștigăm prieteni. Înscrie‑te pe canalul nostru de WhatsApp. Aici găsești reportaje și analize care explică ce se întâmplă cu lumea din jurul nostru. Și dacă vrei să fii la curent cu știrile și în social media, urmărește-ne pe Facebook. Enjoy!

0 comentarii Comentarii