Două măsuri pentru agricultura românească. Peste 155 de milioane de lei pentru secetă și un pas spre reluarea exporturilor de ovine și caprine

Agricultura românească primește două vești importante la 18 septembrie 2026. Guvernul a aprobat sprijinul financiar destinat fermierilor afectați de seceta din 2025. Comisia Europeană a validat Planul de Acțiune pentru deblocarea exporturilor de ovine și caprine.

Cele două măsuri răspund unor probleme diferite. Prima urmărește să compenseze parțial pierderile produse de un fenomen climatic sever. A doua vizează reluarea comerțului internațional cu animale, în condițiile impuse de situația sanitar-veterinară. Pentru sectorul vegetal, sprijinul se adresează culturilor de porumb și floarea-soarelui. În sectorul zootehnic, următoarea etapă este punerea în aplicare a planului aprobat la Bruxelles.

Peste 155 de milioane de lei pentru culturile afectate de secetă

Hotărârea aprobată de Guvern prevede acordarea unui sprijin financiar de urgență producătorilor agricoli din sectorul vegetal ale căror suprafețe cultivate cu porumb și/sau floarea-soarelui au fost afectate de seceta pedologică din 2025. Schema se aplică la nivelul întregii țări. Sunt eligibile suprafețele pentru care gradul de afectare a fost cuprins între 30% și 100%, inclusiv, și a fost stabilit prin procesele-verbale de constatare și evaluare a pagubelor.

Valoarea sprijinului poate ajunge la 333 de lei pe hectar, echivalentul a aproximativ 63 de euro. Suma se diminuează în funcție de gradul de afectare a culturii. Pentru suprafețele afectate integral, se aplică nivelul maxim prevăzut de schemă. Bugetul total al măsurii este de 155.361.520 de lei, echivalentul a 29,6 milioane de euro. Finanțarea este împărțită în mod egal între fondurile europene și bugetul de stat: câte 77.680.760 de lei din fiecare sursă.

Măsura are la bază Regulamentul (UE) 2026/1698 al Comisiei Europene, adoptat pentru acordarea unor forme de sprijin de urgență sectoarelor agricole afectate de fenomene climatice nefavorabile și dezastre naturale. România se află printre statele membre vizate de acest mecanism. Plățile către fermieri trebuie efectuate până la 31 decembrie 2026.

Porumbul și floarea-soarelui, printre culturile puternic expuse riscului

Seceta nu reprezintă doar o problemă punctuală pentru fermierii care au înregistrat pierderi. Pentru România, riscurile climatice au devenit o chestiune importantă pentru stabilitatea producției agricole.

România are una dintre cele mai importante agriculturi din Uniunea Europeană. Potrivit Comisiei Europene, țara are aproximativ 13,5 milioane de hectare utilizate pentru agricultură și este cel mai mare producător din UE de semințe de floarea-soarelui.

În acest context, un an agricol dificil poate avea efecte care depășesc situația unei singure exploatații. Producția, veniturile fermierilor și capacitatea acestora de a continua lucrările agricole sunt legate de evoluția vremii și de accesul la mecanisme de sprijin. Ajutorul aprobat acum are tocmai rolul de a compensa o parte din pierderile provocate de seceta din 2025 și de a susține continuarea activității fermierilor.

Comisia Europeană aprobă planul pentru exporturile de ovine și caprine

În aceeași zi, România a obținut aprobarea Comisiei Europene pentru Planul de Acțiune elaborat de ANSVSA în vederea deblocării exporturilor de ovine și caprine.

Potrivit informațiilor publicate de ANSVSA, documentul a primit votul favorabil al celor 27 de state membre. Aprobarea planului deschide calea pentru adoptarea etapelor următoare necesare reluării exporturilor.

Măsurile prevăd o schemă de imunizare diferențiată în funcție de riscul epidemiologic. În județele Tulcea și Constanța, considerate zonă cu risc maxim, este prevăzută vaccinarea concomitentă împotriva pestei micilor rumegătoare și a variolei ovine și caprine. În restul țării, schema prevede vaccinarea împotriva variolei. Obiectivul este păstrarea statutului oficial de teritoriu liber de pesta micilor rumegătoare și protejarea fluxurilor tradiționale de export. Comisia Europeană urmează să asigure gratuit României 1,3 milioane de doze de vaccin, potrivit informațiilor comunicate de ANSVSA.

Șase piețe externe deja pregătite pentru export

Aprobarea planului nu înseamnă că exporturile se reiau automat. Mai sunt necesare decizii europene și aplicarea măsurilor prevăzute în plan. România are însă deja acorduri bilaterale pentru exportul animalelor în condiții de vaccinare cu șase state: Arabia Saudită, Iordania, Maroc, Tunisia, Israel și Libia. Alte acorduri se află în negociere.

Ministrul interimar al Agriculturii, Tánczos Barna, a prezentat aprobarea planului drept primul pas necesar pentru reluarea comerțului internațional cu ovine și caprine. El a arătat că România va continua demersurile pentru adoptarea deciziilor necesare, iar ANSVSA trebuie să implementeze planul.

Contextul sanitar-veterinar explică prudența europeană. În 2025, România s-a confruntat cu focare de pestă a micilor rumegătoare și de variolă ovină și caprină, ceea ce a determinat măsuri de restricționare a circulației animalelor. Documentele Comisiei Europene arată că, în 2026, pentru variola ovină și caprină nu fuseseră confirmate noi focare în România în datele prezentate în cadrul comitetului de specialitate.

Exporturile, între protejarea sănătății animalelor și menținerea piețelor

Una dintre mizele Planului de Acțiune este găsirea unui echilibru între controlul riscului epidemiologic și menținerea accesului la piețele externe.

Schema diferențiată separă zonele în funcție de nivelul de risc. În același timp, potrivit ANSVSA, soluția aprobată nu afectează exporturile de carcase și produse din lapte. Reluarea exporturilor de animale vii depinde de parcurgerea etapelor sanitare și administrative, în timp ce celelalte categorii de produse trebuie protejate de efectele restricțiilor aplicate animalelor.

Autoritățile române au transmis, de asemenea, că respectarea strictă a regulilor de circulație și combaterea transporturilor ilegale sunt esențiale pentru ca procesul de reluare a comerțului să poată continua.

O zi cu două răspunsuri pentru agricultura românească

Sprijinul pentru culturile afectate de secetă și aprobarea planului pentru exporturile de ovine și caprine au o caracteristică în comun: ambele încearcă să limiteze efectele unor situații care au afectat veniturile și activitatea producătorilor agricoli.

În primul caz, este vorba despre consecințele unui fenomen climatic produs în 2025. În cel de-al doilea, despre consecințele unor riscuri sanitare care au impus restricții asupra circulației animalelor și comerțului.

Pentru fermierii din sectorul vegetal, următorul reper este plata sprijinului până la sfârșitul anului. Pentru crescătorii de ovine și caprine, următorul pas este implementarea Planului de Acțiune și adoptarea deciziilor europene care să permită reluarea efectivă a exporturilor.

Cele două evoluții arată, în direcții diferite, cât de strâns depinde agricultura de deciziile publice, de regulile europene și de capacitatea de a răspunde unor riscuri care nu pot fi controlate de fermier de unul singur.