Pauzele obligatorii de hidratare de la Cupa Mondială ridică întrebări despre cine controlează cu adevărat fotbalul

Potrivit unei analize publicate de The Conversation, dezbaterea depășește terenul de joc și ridică întrebări despre limitele puterii FIFA.

Pauzele de hidratare au devenit obligatorii la toate meciurile

Controversa a devenit vizibilă încă din faza grupelor. În minutul 22 al meciului dintre Canada și Qatar, disputat pe 18 iunie, spectatorii au huiduit întreruperea obligatorie de trei minute pentru hidratare. Canada conducea deja confortabil cu 6-0, iar nemulțumirea fanilor nu era îndreptată împotriva arbitrajului sau a adversarului, ci împotriva întreruperii jocului.

FIFA a explicat că pauzele au fost introduse exclusiv pentru protejarea jucătorilor. Președintele forului mondial, Gianni Infantino, a declarat că măsura nu are scop comercial. Și că nu generează venituri suplimentare pentru FIFA, deoarece contractele comerciale au fost încheiate înainte de turneu.

Argumentele medicale sunt reale

Cercetările susțin introducerea acestor pauze. Specialiștii au avertizat înaintea turneului că aproximativ un sfert dintre meciurile Cupei Mondiale s-ar putea disputa la temperaturi care depășesc limitele recomandate de sindicatul internațional al fotbaliștilor, FIFPRO. În aceste condiții, pauzele de hidratare sunt considerate o măsură binevenită pentru protejarea sănătății jucătorilor. Cu toate acestea, ele au devenit obligatorii pentru toate cele 104 meciuri ale competiției, indiferent de temperatură sau de condițiile de joc. Regulile sunt aplicate inclusiv la temperaturi de aproximativ 20 de grade Celsius sau pe stadioane dotate cu sisteme de climatizare.

Criticii spun că jocul își pierde ritmul

Uniformizarea acestor pauze a atras critici din partea unor personalități importante din fotbal. Selecționerul Uruguayului, Marcelo Bielsa, consideră că întreruperile nu aduc niciun beneficiu jocului, iar antrenorul Angliei, Thomas Tuchel, afirmă că acestea schimbă identitatea meciurilor și afectează ritmul competiției.

La rândul său, publicația The Guardian le-a descris drept „pauze de publicitate”, susținând că fotbalul este împins către un format apropiat sporturilor americane, împărțit în secvențe previzibile.

O măsură de siguranță sau o oportunitate comercială?

Autorii analizei susțin că o măsură introdusă inițial pentru protecția jucătorilor s-a transformat într-un element permanent al spectacolului sportiv. Potrivit estimărilor citate, pauzele obligatorii de hidratare ar putea genera venituri de peste 250 de milioane de dolari doar pe piața americană. Și aproximativ un miliard de dolari la nivel mondial prin valoarea suplimentară oferită transmisiunilor TV și publicității. Chiar dacă FIFA nu încasează direct bani din aceste întreruperi, ele pot crește valoarea drepturilor de televiziune la viitoarele competiții.

Cât control mai are FIFA asupra propriei competiții?

Analiza arată că dezbaterea depășește problema pauzelor de hidratare. Înaintea turneului, jurnalistul BBC Dan Roan l-a întrebat pe Gianni Infantino dacă FIFA nu și-a pierdut controlul asupra propriei competiții. Președintele FIFA a răspuns îndemnând presa să „se relaxeze”. Totuși, organizarea Cupei Mondiale din 2026 a scos la iveală mai multe situații în care FIFA nu a putut interveni. Arbitrul somalez Omar Artan nu a fost lăsat să intre în Statele Unite, deși deținea o viză valabilă. Federația a precizat că nu controlează politicile de imigrație ale statelor gazdă. În același timp, naționala Iranului a fost nevoită să rămână cazată în Mexic și să traverseze frontiera doar în zilele meciurilor. De asemenea, numeroși suporteri din Haiti, Iran, Coasta de Fildeș și Senegal nu au putut ajunge la turneu din cauza restricțiilor de călătorie, excepțiile fiind acordate doar jucătorilor.

Biletele și costurile ridicate alimentează nemulțumirile

O altă controversă este legată de politica de vânzare a biletelor. Pentru prima dată, FIFA a folosit un sistem de prețuri dinamice, în funcție de cerere, împreună cu propria platformă oficială de revânzare.

În unele cazuri, biletele au ajuns la prețuri de câteva mii de dolari, iar pentru finală unii suporteri au raportat oferte de până la 10.990 de dolari. Procurorii generali din statele New York și New Jersey au solicitat documente de la FIFA după plângerile privind posibile practici înșelătoare și prețuri excesive. Autorii analizei avertizează că fotbalul riscă să devină din ce în ce mai puțin accesibil pentru o parte dintre suporteri.

Provocările vor continua și la viitoarele Cupe Mondiale

Analiza evidențiază și impactul asupra mediului al unei competiții desfășurate în trei țări și 16 orașe. Cercetătorii estimează că cea mai mare parte a emisiilor de carbon provine din transportul aerian, totalul fiind evaluat la aproximativ 7,8 milioane de tone echivalent CO₂.

În opinia autorilor, FIFA controlează tot mai strict produsul comercial reprezentat de meciurile, biletele și transmisiunile TV. Însă are o influență limitată asupra aspectelor care țin de frontiere, accesibilitate sau schimbările climatice. Aceste provocări ar putea deveni și mai vizibile în următorii ani. Cupa Mondială din 2030 va fi organizată pe trei continente și în șase țări, iar ediția din 2034 va avea loc în Arabia Saudită. Autorii concluzionează că întrebarea nu mai este dacă FIFA conduce Cupa Mondială, ci care sunt domeniile asupra cărora mai are cu adevărat control și care au trecut în mâinile statelor și ale piețelor de care depinde.

Propunerea noastră

Îți mulțumim că ai citit materialul până la capăt! Avem o propunere win‑win: tu câștigi informații, noi câștigăm prieteni. Înscrie‑te pe canalul nostru de WhatsApp. Aici găsești reportaje și analize care explică ce se întâmplă cu lumea din jurul nostru. Și dacă vrei să fii la curent cu știrile și în social media, urmărește-ne pe Facebook. Enjoy!