Parchetul General a început urmărirea penală în dosarul anulării alegerilor din 2024. Peste 600 de plângeri, în centrul anchetei

Parchetul General a confirmat oficial, la aproape doi ani de la anularea alegerilor prezidențiale din 2024, că investighează faptele reclamate în peste 600 de plângeri privind decizia care a întrerupt procesul electoral. Anunțul readuce în atenție atât circumstanțele anulării scrutinului, cât și modul în care autoritățile judiciare au gestionat sesizările cetățenilor.

Parchetul General confirmă începerea urmăririi penale

Potrivit comunicatului transmis la 14 octombrie 2026, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție a constituit un dosar penal după ce peste 600 de plângeri au fost depuse, referitor la anularea alegerilor prezidențiale din decembrie 2024. La 27 iulie 2026, procurorii au dispus începerea urmăririi penale in rem, adică în legătură cu faptele sesizate, nu cu privire la persoane determinate.

Instituția a precizat că această etapă procedurală este prevăzută de Codul de procedură penală pentru sesizările care îndeplinesc condițiile legale. Având în vedere caracterul nepublic al urmăririi penale, Parchetul General a anunțat că nu poate oferi informații suplimentare.

Plângerile au fost depuse de reprezentanți ai Asociației pentru Libertate și Egalitate Socială (ALES), în cadrul proiectului civic Valul Democrației – Restabilim drepturile anulate în 6 decembrie 2024.

Peste 600 de sesizări ar fi fost înregistrate ca lucrări administrative

În paralel cu confirmarea deschiderii dosarului penal, ALES a reclamat presupuse nereguli în gestionarea sesizărilor inițiale. Potrivit asociației, începând din decembrie 2025, cetățenii au depus peste 600 de plângeri împotriva persoanelor pe care le consideră responsabile pentru anularea alegerilor din 6 decembrie 2024.

Reprezentanții organizației susțin că Parchetul General nu ar fi înregistrat sesizările ca dosare penale individuale, cu indicativul „P”. Parchetul le-ar fi grupat într-o singură lucrare administrativă, cu numărul 2193/VIII-1/2025. În opinia lor, această procedură ar fi împiedicat declanșarea cercetărilor penale și exercitarea drepturilor procesuale ale reclamanților.

ALES a invocat și o rezoluție a Inspecției Judiciare din 8 aprilie 2026. Asociația afirmă că aceasta menționa existența a 589 de sesizări nesoluționate în cadrul respectivei lucrări administrative.

Potrivit unor surse judiciare, după depunerea noii plângeri a asociației, cele peste 600 de lucrări ar fi fost reevaluate ca plângeri penale. Această informație nu echivalează însă cu o constatare definitivă a existenței unor abateri sau infracțiuni în activitatea personalului instituției.

Opt demersuri în opt luni. Cronologia sesizărilor adresate Parchetului General

Potrivit comunicatului publicat de Valul Democrației la 26 august 2026, primul grup de plângeri penale privind anularea alegerilor prezidențiale din 2024 a fost depus la Parchetul General pe 22 decembrie 2025. În lunile următoare, Asociația pentru Libertate și Egalitate Socială (ALES) a transmis mai multe solicitări privind înregistrarea sesizărilor și stadiul soluționării lor.

Cronologia prezentată de organizație cuprinde o solicitare de informații din 17 februarie 2026, o cerere expresă de înregistrare a plângerilor ca sesizări penale, la 12 martie, și o adresă de protest din 9 aprilie. Asociația afirmă că nu a primit răspuns la aceste trei demersuri. După o plângere administrativă prealabilă, depusă pe 23 aprilie, Parchetul a solicitat documente și clarificări. ALES susține că le-a transmis integral la 7 mai, inclusiv pe un suport de memorie externă cu probe materiale.

La 27 iulie, organizația a cerut din nou informații despre soluția dată sesizărilor. Potrivit comunicatului, nici această solicitare nu primise răspuns la data publicării sale, 26 august. ALES a afirmat că, după transmiterea documentelor cerute, trecuseră peste trei luni fără un act procedural comunicat asociației. În acest context, pe 25 august, ALES a depus o nouă plângere adresată procurorului general Cristina Chiriac. Se reclama modul în care fuseseră înregistrate și gestionate cele peste 600 de sesizări.

ALES invocă lipsa unei soluții procedurale care să poată fi contestată

În comunicatul din 26 august, ALES susține că problema centrală nu este, în această etapă, stabilirea vinovăției persoanelor reclamate pentru anularea alegerilor. EEi voreau de dreptul cetățenilor de a primi o soluție procedurală motivată, pe care să o poată contesta în instanță.

Asociația invocă articolul 294 din Codul de procedură penală și afirmă că legea prevede modalități determinate de gestionare a unei sesizări. Acestea ar fi verificarea competenței, restituirea administrativă motivată sau clasarea prin ordonanță. În interpretarea organizației, înregistrarea unei sesizări penale ca simplă „lucrare” sau „petiție”, fără un dosar penal și fără o soluție formală, ar crea un blocaj.

ALES argumentează că, în lipsa unei ordonanțe de clasare, cetățenii nu ar putea folosi calea de atac prevăzută de articolele 340–341 din Codul de procedură penală. În absența începerii urmăririi penale nu ar putea recurge nici la procedura privind durata procesului penal. Organizația consideră că situația afectează accesul la justiție. Mai mult, invocă, în sprijinul poziției sale, Constituția României și Convenția europeană a drepturilor omului. Acestea sunt argumentele juridice formulate de asociație, nu concluzii definitive ale unei instanțe privind legalitatea conduitei Parchetului General.

Ce infracțiuni reclamă asociația

ALES a depus o nouă plângere penală. De această dată, este împotriva unor procurori, membri ai personalului auxiliar și funcționari ai Parchetului General. Asociația îi suspectează că ar fi contribuit la înregistrarea și menținerea sesizărilor ca simple lucrări administrative.

Potrivit asociației, se solicită cercetarea unor posibile infracțiuni precum constituirea unui grup infracțional organizat, infracțiuni contra umanității, abuz în serviciu, împiedicarea exercitării drepturilor electorale și represiune nedreaptă.

Organizația cere înregistrarea de urgență a noii plângeri ca dosar penal. De asemenea, solicită identificarea persoanelor implicate și conservarea documentelor fizice și electronice relevante. În plus, plângerea se referă la verificarea eventualelor conflicte de interese sau incompatibilități, sesizarea Inspecției Judiciare și, dacă legea permite, suspendarea din funcție a persoanelor vizate.

Asociația afirmă că demersul său nu urmărește impunerea unei soluții prestabilite în privința politicienilor sau a judecătorilor care au decis anularea scrutinului. Acțiunea vizează verificarea modului în care instituțiile au gestionat plângerile cetățenilor. Acuzațiile formulate de ALES urmează să fie verificate de autoritățile competente. Depunerea unei plângeri penale nu dovedește, prin ea însăși, săvârșirea infracțiunilor reclamate.

Fapte investigate în dosarul privind anularea alegerilor

Sesizările inițiale vizează persoane considerate de reclamanți responsabile pentru anularea primului tur al alegerilor prezidențiale din 2024. Printre infracțiunile reclamate se numără constituirea unui grup infracțional organizat, abuzul în serviciu, infracțiuni contra umanității, complicitatea la uzurparea funcției, împiedicarea exercitării drepturilor electorale și represiunea nedreaptă.

În acest stadiu, urmărirea penală in rem privește faptele reclamate. Ea nu reprezintă punerea sub acuzare a persoanelor menționate în sesizări și nici o concluzie privind legalitatea sau nelegalitatea deciziei de anulare a alegerilor. Procurorii trebuie să verifice dacă există elemente care justifică efectuarea cercetărilor. În funcție de probe, vor decide asupra etapelor procedurale următoare.

Ce nereguli reclamă ALES în legătură cu anularea alegerilor

În comunicatul său, Valul Democrației prezintă mai multe împrejurări pe care le consideră indicii ce ar trebui verificate de procurori. Printre acestea se numără oprirea votării la 6 decembrie 2024, în timpul desfășurării procesului electoral. Se atrage atenția și asupra raportului cronologic dintre decizia Biroului Electoral Central și publicarea hotărârii Curții Constituționale.

Potrivit asociației, decizia BEC de oprire a votării ar fi invocat un comunicat de presă al Curții Constituționale. Ei spun că nu fusese vorba despre Hotărârea CCR nr. 32 din 6 decembrie 2024. ALES afirmă, de asemenea, că, potrivit unui răspuns primit de la Regia Autonomă Monitorul Oficial, hotărârea ar fi fost transmisă spre publicare abia la ora 21:42. Aceasta înseamnă la aproximativ patru ore după oprirea votării.

Organizația mai contestă citarea, în motivarea hotărârii, a unor prevederi dintr-o declarație interpretativă a Comisiei de la Veneția. Aceasta privește tehnologiile digitale și inteligența artificială. Ea a fost adoptată la 10 decembrie 2024, după data hotărârii CCR. Un alt punct invocat este refuzul desecretizării ședinței Consiliului Suprem de Apărare a Țării. Informațiile de acolo au fost asociate fundamentării deciziei de anulare.

În același comunicat, ALES estimează la aproximativ 1,39 miliarde de lei prejudiciul bugetar pe care îl atribuie anulării întregului scrutin. Asociația consideră că aceste împrejurări justifică verificări sub aspectul unor posibile infracțiuni de fals intelectual, uz de fals și abuz în serviciu cu consecințe deosebit de grave.

Ce i-a cerut asociația procurorului general

Prin plângerea depusă la 25 august 2026, ALES a solicitat verificarea modului în care au fost primite și înregistrate cele peste 600 de sesizări. S-a cerut și stabilirea temeiului juridic pentru clasificarea lor drept petiții sau lucrări administrative.

Organizația a cerut înregistrarea plângerilor ca sesizări penale, atribuirea unor numere de dosar și conexarea acestora, precum și începerea urmăririi penale in rem. În subsidiar, a solicitat emiterea unui act procedural motivat. Acesta putea fi o ordonanță de clasare sau o restituire administrativă. Oricare din ele putea să indice elementele lipsă, astfel încât reclamanții să poată utiliza căile legale de contestare.

Printre celelalte solicitări se numără exercitarea controlului ierarhic asupra modului de gestionare a cauzei. Alături stă solicitarea de analizare a desemnării unui procuror militar, având în vedere că printre persoanele nominalizate în plângeri s-ar afla și militari activi. Transmiterea răspunsurilor la cele patru adrese despre care asociația afirmă că rămăseseră fără soluționare este și ea menționată.

ALES a mai cerut analizarea imparțialității obiective în instrumentarea cauzei și a anunțat că intenționează să se adreseze separat Inspecției Judiciare. În privința unor suspiciuni apărute în spațiul public referitoare la presupuse legături între conducerea Parchetului și persoane din anturajul unuia dintre cei reclamați, asociația a precizat că nu și le însușește ca fapte, solicitând clarificarea formală a situației.

Organizația a anunțat că, dacă demersurile interne nu vor conduce la clarificarea situației, intenționează să utilizeze și alte căi legale, inclusiv contenciosul administrativ și, dacă va fi necesar, sesizarea Curții Europene a Drepturilor Omului.

Contextul anulării scrutinului prezidențial din 2024

În primul tur al alegerilor prezidențiale din 2024, Călin Georgescu a obținut 2.120.401 voturi, reprezentând 22,94% din totalul voturilor valabil exprimate. Elena Lasconi s-a clasat pe locul al doilea, cu 1.772.500 de voturi, echivalentul a 19,18%.

În decembrie 2024, Curtea Constituțională a României a decis anularea întregului scrutin și reluarea procesului electoral. Motivarea deciziei a invocat nereguli grave, probleme privind transparența finanțării campaniei și ingerințe în mediul online, documentate inclusiv prin informații prezentate în cadrul Consiliului Suprem de Apărare a Țării.

Decizia a generat controverse și dezbateri publice privind circumstanțele anulării și transparența informațiilor care au stat la baza acesteia. Dosarul penal confirmat de Parchetul General reprezintă o investigație distinctă, al cărei rezultat nu poate fi anticipat în această etapă.

Raportul promis de Nicușor Dan, încă nepublicat

O altă întrebare rămasă în dezbaterea publică privește raportul oficial promis de președintele Nicușor Dan după câștigarea alegerilor din mai 2025. Documentul ar urma să prezinte informații despre anularea scrutinului și să analizeze, potrivit explicațiilor oferite de Administrația Prezidențială, acțiunile hibride ale Rusiei împotriva României și Europei din ultimele două decenii.

În aprilie 2026, președintele declara că raportul pregătit la Cotroceni va conține mai multe informații decât cel realizat de Parchet. În iunie, afirma că documentul va fi prezentat public într-un „termen rezonabil”, iar în septembrie explica faptul că informațiile sunt complexe și trebuie prezentate într-o formă accesibilă publicului.

Până la 14 octombrie 2026, raportul prezidențial dedicat acestei teme nu fusese publicat, potrivit relatării HotNews. Nicușor Dan prezentase însă, în octombrie 2025, liderilor europeni documentul „Analiză privind războiul hibrid derulat de Federația Rusă împotriva României”. Acesta descria, între altele, atacuri cibernetice, acțiuni secrete de destabilizare, subversiune politică, dezinformare și propagandă.

„Un dosar, un număr, un act și un judecător”. Poziția Valului Democrației

Reprezentanții proiectului civic susțin că demersul nu urmărește impunerea unei soluții prestabilite în privința persoanelor reclamate, ci obținerea unei decizii procedurale motivate, care să poată fi verificată de o instanță.

„Nu cerem nimănui să decidă azi cine e vinovat. Cerem un singur lucru: un act pe hârtie, cu semnătură și motivare, pe care să îl putem contesta în fața unui judecător”, se arată în declarația inclusă în comunicatul din 26 august.

ALES afirmă că va continua să colecteze plângeri și să folosească, succesiv, căile de verificare prevăzute de lege. Organizația descrie inițiativa drept un demers civic pașnic și procedural, centrat pe obligația instituțiilor de a răspunde sesizărilor cetățenilor.

Confirmarea începerii urmăririi penale in rem marchează o etapă procedurală în investigarea plângerilor privind anularea alegerilor prezidențiale din 2024. În același timp, acuzațiile ALES referitoare la modul de gestionare a celor peste 600 de sesizări ridică o problemă distinctă, care necesită verificări independente și clarificări din partea instituțiilor competente.

Următoarele etape ale anchetei vor trebui să stabilească dacă faptele reclamate întrunesc elementele unor infracțiuni și dacă există responsabilități individuale. Până atunci, acuzațiile trebuie tratate ca atare, fără a fi confundate cu fapte dovedite.