Pe scurt, avem de a face cu una dintre țările cu cea mai mare densitate de animale raportată la numărul de locuitori.
Mai mult, 95% din laptele produs aici ajunge pe piețele internaționale, transformând „aurul alb” în principalul motor al exporturilor neozeelandeze, scrie publicația El Economista.
Geografie cu profit
Succesul Noii Zeelande în industria lactatelor are la bază un avantaj natural clar: clima blândă și pășunile verzi pe tot parcursul anului. Condițiile geografice permit pășunatul continuu, ceea ce reduce semnificativ costurile de producție.
Această eficiență a transformat țara într-un gigant al exporturilor de lapte praf, brânzeturi și unt. În ultimul an financiar, sectorul lactatelor a generat peste 26 de miliarde de dolari neozeelandezi, marcând o creștere anuală de peste 7%, susținută de majorarea prețurilor globale și de cererea pentru produse cu valoare adăugată mai mare, precum untul și cremele lactate.
Cu toate acestea, datele recente arată o ușoară scădere a exporturilor în luna ianuarie, la 6,21 miliarde de dolari neozeelandezi, față de 7,51 miliarde în decembrie 2025, semn al volatilității piețelor internaționale.

O piață internă minusculă
Paradoxul Noii Zeelande este că, deși este cel mai mare exportator mondial de lactate, piața sa internă reprezintă doar o fracțiune din producția totală. Explicația este simplă: dimensiunea redusă a populației.
În țară funcționează aproximativ 10.500 de ferme, care produc anual 21 de milioane de tone de lapte — de trei ori mai mult decât Spania, deși aceasta are o populație de zece ori mai mare.
Pe lângă produsele de bază, Noua Zeelandă exportă masiv proteine lactate, formule pentru sugari, lapte praf și unt. În cazul laptelui praf și al untului, controlează aproximativ un sfert din piața globală, iar aceste produse reprezintă 70% din totalul exporturilor sectorului.
Cooperativa Fonterra, motorul industriei
În centrul acestui ecosistem economic se află Fonterra, o cooperativă înființată în 2000 care gestionează circa 80% din producția națională de lapte. Aproximativ 90% din cifra sa de afaceri provine din exporturi.
În sezonul 2024–2025, Fonterra a colectat aproape 19 miliarde de litri de lapte, cu aproape 3% mai mult decât în anul precedent. Procesarea are loc în cele 29 de unități ale cooperativei, unde laptele este transformat în produse finite destinate piețelor din întreaga lume.
Recent, compania și-a revizuit în creștere estimările privind prețul laptelui pentru acest an și a anunțat un dividend special, susținut de performanțele solide și de prețurile favorabile ale materiilor prime la nivel global.
Un alt pilon al succesului este acordul comercial cu Uniunea Europeană, intrat în vigoare în mai 2024. Acesta a permis majorarea cotelor de import pentru unt și brânzeturi neozeelandeze pe piața europeană, consolidând relațiile comerciale dintre cele două părți.
Ce fac cu emisiile de metan
Dominația sectorului lactatelor ridică însă și probleme de mediu. Agricultura este responsabilă pentru aproape jumătate din emisiile naționale de gaze cu efect de seră, în special din cauza metanului emis de bovine și ovine.
Guvernul neozeelandez a propus introducerea unei taxe pentru emisiile agricole, însă aplicarea acesteia a fost amânată până în 2030. În paralel, autoritățile au anunțat investiții de 400 de milioane de dolari neozeelandezi în următorii patru ani pentru dezvoltarea de tehnologii care să reducă emisiile din ferme, precum și finanțări suplimentare pentru cercetarea în domeniul gazelor cu efect de seră.
