Noua programă de Română pentru clasa a IX-a: de la cronicarii precum Grigore Ureche la inteligența artificială și proiecte multimedia

Documentul păstrează abordarea cronologică a literaturii, de la primele texte în limba română, până la realismul secolului al XIX-lea, și introduce explicit utilizarea inteligenței artificiale în activitatea didactică.

Parcurs cronologic: de la cronicari la realism

Programa este construită pe criteriul diacronic, urmărind evoluția formelor literare și a limbii române în ordine cronologică. Elevii vor începe cu cronicarii din secolele XVI–XVII, precum Grigore Ureche și Miron Costin, vor continua cu iluminismul și Școala Ardeleană, apoi cu romantismul pașoptist și momentul revistei Dacia literară, iar în final vor studia afirmarea realismului și activitatea societății „Junimea”.

Sunt prevăzute atât texte integrale (nuvelă romantică sau realistă, comedie, memorialistică), cât și fragmente reprezentative, iar programa recomandă realizarea de corelații cu cel puțin un text din literatura universală. Pe lista autorilor străini apar nume precum Honoré de Balzac, Mary Shelley sau Stendhal.

100 de ore pe an, dintre care aproximativ 76 pentru predare efectivă

Disciplina are alocate 3 ore pe săptămână, într-un an școlar de 34 de săptămâni. Din totalul de aproximativ 100 de ore, 25% sunt lăsate la dispoziția profesorului pentru activități remediale sau pentru aprofundare, ceea ce înseamnă că materia propriu-zisă trebuie parcursă în circa 76 de ore. În acest interval sunt incluse atât istoria literaturii, cât și componenta de limbă și comunicare.

Profesorii au libertatea de a adapta ritmul și de a personaliza demersul didactic în funcție de profilul clasei.

Accent pe competențe și proiecte

Noua programă pune accent pe trei direcții majore: competența literară, competența culturală și competența lingvistică. Elevii vor fi încurajați să redacteze jurnale de lectură, să participe la dezbateri, să realizeze portofolii sau prezentări multimedia și să compare texte din epoci diferite.

Este prevăzut și un proiect anual intitulat „Oameni ai timpului lor”, dedicat unor personalități relevante pentru diferite perioade culturale.

Limbă, variație și coerență textuală

Componenta de limbă include studiul normei și al abaterilor, variația regională (dialecte, regionalisme), arhaismele și neologismele, precum și trecerea de la alfabetul chirilic la cel latin. Elevii vor lucra pe coeziune și coerență textuală. Parcursul va fi de la identificarea mărcilor anaforice până la organizarea logică a unui text narativ sau argumentativ. Componenta de limbă este partea din programă care nu vizează direct operele literare, ci funcționarea limbii române ca sistem și ca instrument de comunicare.

Programa insistă pe utilizarea limbii în contexte reale de comunicare și pe combaterea analfabetismului funcțional și practic, prin exerciții de redactare și adaptare a mesajului la diferite situații.

Inteligența artificială, introdusă explicit

Un element de noutate este includerea clară a inteligenței artificiale ca instrument educațional. Elevii vor învăța să formuleze cerințe adresate unui instrument AI, să folosească astfel de aplicații pentru rescrierea unor texte arhaice sau regionale și să reflecteze critic asupra limitelor acestor tehnologii. Programa subliniază că utilizarea mediilor digitale trebuie să fie responsabilă și reflexivă, iar judecata umană rămâne esențială.

Lectură integrală și interpretare

Documentul recomandă lectura integrală a unor opere și propune o structură în trei etape: prelectură, lecturi succesive și postlectură. Accentul cade pe interpretare, pe raportarea textului la contextul istoric și cultural, dar și la experiența personală a elevului.

În ansamblu, noua programă menține structura cronologică tradițională, dar adaugă o dimensiune mai pronunțată de proiect, interdisciplinaritate și utilizare a tehnologiei, încercând să echilibreze studiul istoriei literare cu dezvoltarea gândirii critice și a competențelor de comunicare, conform edupedu.ro