China și Statele Unite domină tot mai mult confruntarea globală pentru controlul mineralelor critice. Însă multe state încearcă acum să construiască alianțe alternative care să reducă dependența de ambele superputeri.
Potrivit unei analize publicate de Foreign Policy, temerile privind represaliile comerciale și instabilitatea geopolitică accelerează apariția unei noi hărți globale a mineralelor critice.
Aceste resurse sunt esențiale pentru industrii precum apărarea, energia verde, semiconductorii, bateriile și inteligența artificială.
Donald Trump vrea să reducă dependența de China
Donald Trump încearcă să construiască o coaliție globală care să reducă dominația Chinei asupra lanțurilor de aprovizionare cu minerale critice și pământuri rare.
Washingtonul consideră că dependența de Beijing reprezintă un risc major pentru securitatea economică și militară occidentală.
În ultimii ani, China a fost acuzată că a folosit controlul asupra materiilor prime drept instrument de presiune geopolitică.
Totuși, multe state nu mai privesc nici SUA ca pe un partener complet predictibil.
Politicile comerciale agresive și tarifele introduse de administrația Trump au alimentat neîncrederea în relația cu Washingtonul.
Țările caută acorduri fără China și fără SUA
În acest context, tot mai multe state aleg să colaboreze direct între ele.
Cercetătorul Cullen Hendrix, de la Institutul Peterson pentru Economie Internațională, spune că se formează „un mozaic de acorduri privind mineralele critice” care evită atât China, cât și Statele Unite.
Un exemplu este acordul recent dintre Australia și Japonia pentru consolidarea cooperării în domeniul mineralelor critice.
Premierul australian Anthony Albanese a declarat că cele două state încearcă să-și protejeze economiile de șocuri și incertitudini viitoare.
Japonia și-a consolidat în paralel relațiile cu Marea Britanie și Franța în domeniul securității lanțurilor de aprovizionare.
Canada și Groenlanda intră în noua competiție strategică
Canada a semnat acorduri privind mineralele critice cu Australia și a început cooperarea cu Groenlanda pentru dezvoltarea resurselor și infrastructurii energetice.
Interesul pentru Groenlanda a crescut puternic în ultimii ani, inclusiv pe fondul declarațiilor controversate ale lui Donald Trump privind controlul asupra teritoriului.
În paralel, India și Brazilia au semnat un pact pentru stimularea investițiilor în sectorul minier.
Președintele brazilian Luiz Inácio Lula da Silva a declarat că Brazilia nu mai dorește să fie doar exportator de materii prime.
Europa încearcă să își securizeze aprovizionarea
Și Uniunea Europeană încearcă să își reducă vulnerabilitatea.
Luna trecută, UE și SUA au semnat un acord pentru coordonarea eforturilor privind lanțurile de aprovizionare cu minerale critice.
Acordul prevede inclusiv posibile prețuri minime și mecanisme de achiziție comună.
Comisarul european pentru comerț și securitate economică, Maroš Šefčovič, a declarat că adevărata provocare va fi transformarea acestor planuri în proiecte concrete.
Totuși, oficialii europeni încearcă să evite o dependență exclusivă de Washington.
UE dezvoltă în paralel parteneriate cu Australia, Africa de Sud și alte state bogate în resurse minerale.
Mineralelor critice devin noul front geopolitic global
Mineralele critice au devenit una dintre cele mai importante teme strategice ale economiei mondiale.
Aceste resurse sunt esențiale pentru baterii electrice, tehnologie militară, energie regenerabilă și producția de cipuri.
Țările încearcă acum să își securizeze accesul la aceste materii prime înainte ca tensiunile geopolitice să se amplifice și mai mult.
Analiștii avertizează însă că lumea intră într-o etapă în care competiția pentru resurse ar putea redesena alianțele economice și politice globale.
În locul unei ordini dominate exclusiv de SUA sau China, începe să apară o rețea complexă de acorduri regionale și bilaterale, construită pe neîncredere și pe nevoia de autonomie strategică.
