Mulți campioni sunt stângaci. Avantajul lor evolutiv în competiție

Mulți campioni sunt stângaci. Avantajul lor evolutiv în competiție
Aproximativ 10% din populația lumii este stângace, o proporție remarcabil de stabilă de-a lungul mileniilor. De ce nu a dispărut această trăsătură minoritară? Un nou studiu publicat în revista Scientific Reports oferă un răspuns surprinzător: stângacii ar putea fi mai competitivi prin natură, iar evolutia i-a menținut tocmai pentru asta.

Cercetarea examinează relația dintre lateralitate, diferențele de sex și comportamentul competitiv. Noi dovezi arată că persoanele cu preferință pentru mâna stângă ar putea fi mai inclinate spre comportamente competitive decât cei dreptaci.

La baza studiului se află conceptul de strategie evolutiv stabilă. E un cadru din biologia evolutivă care descrie trăsăturile ce persistă în populații pentru că oferă avantaje în anumite condiții. În cazul lateralității, cercetătorii suspectează de mult că stângacii ar putea beneficia de ceea ce numesc „efectul surpriză”, mai ales în competițiile directe, lupte sau sporturi.

Cum a fost măsurată competitivitatea la stângaci

Studiul a analizat date de la sute de participanți sănătoși care au completat o serie de evaluări psihologice măsurând competitivitatea, trăsăturile de personalitate, anxietatea și depresia. Competitivitatea a fost evaluată prin Inventarul Multidimensional al Orientării Competitive, care surprinde mai multe forme distincte de comportament competitiv. E orientarea hipercompetitivă, dorința de a câștiga și de a-i domina pe ceilalți, competitivitatea pentru autodezvoltare, adiică folosirea competiției ca motivație pentru îmbunătățire personală. Aici intră și evitarea competiției din anxietate, adică tendința de a evita situațiile competitive din teamă de eșec.

Rezultatele au fost clare. Persoanele cu tendință mai pronunțată spre stângăcie erau mai puțin predispuse să evite situațiile competitive. Ele erau mai înclinate să manifeste anumite forme de comportament competitiv. Analiza de corelație a arătat că o lateralitate mai accentuată spre stânga este asociată cu o evitare mai scăzută a competiției din anxietate și cu niveluri mai ridicate de competitivitate orientată spre autodezvoltare.

Ipoteza luptei. De ce adversarii dreptaci sunt dezavantajați

O explicație majoră este cunoscută drept ipoteza luptei. Deoarece stângacii reprezintă în mod obișnuit aproximativ 10% din populație, mișcările, strategiile și dinamica lor fizică pot fi necunoscute adversarilor dreptaci. În competițiile fizice, de la luptele preistorice la sporturile moderne precum boxul, tenisul sau baseballul, această necunoaștere poate crea un avantaj. Adversarii obișnuiți să facă față unor competitori dreptaci pot avea dificultăți în a anticipa mișcările unui rival stângaci.

Teoria evolutivă prezice că, dacă avantajul există, stângăcia ar trebui să se mențină la o frecvență minoritară stabilă în populație. Prea mulți stângaci ar eroda avantajul. Prea puțini, ar limita prezența trăsăturii în fondul genetic. Tocmai de aceea procentul de 10% s-a menținut constant de mii de ani.

Bărbații mai competitivi, femeile mai precaute

Studiul a examinat și diferențele de sex în competitivitate. Pe mai multe măsuri, bărbații au arătat o orientare competitivă mai ridicată decât femeile. Participanții de sex masculin au obținut scoruri mai mari la scalele de competitivitate hipercompetitivă și orientată spre autodezvoltare, în timp ce femeile au raportat niveluri mai ridicate de evitare a competiției din anxietate.

O posibilă explicație vizează influențele hormonale. Studii anterioare au sugerat că nivelurile de testosteron pot fi asociate atât cu comportamentul agresiv, cât și cu tendințele competitive. Unele cercetări au raportat niveluri mai ridicate de testosteron la bărbații stângaci față de cei dreptaci. Deși studiul nu a măsurat direct nivelurile hormonale, autorii fac referire la cercetările anterioare care leagă testosteronul de agresivitate, competitivitate și stângăcie. Se menționează însă, că acest aspect rămâne speculativ fără măsurători hormonale directe.

Ce nu s-a schimbat e personalitatea

Un rezultat neașteptat al studiului privește trăsăturile de personalitate. Participanții au completat evaluări standard care măsoară cele cinci mari dimensiuni ale personalității: deschidere, conștiinciozitate, extraversie, agreabilitate și nevrotism. Rezultatele nu au arătat nicio relație consistentă între aceste dimensiuni și lateralitate. Stângacii nu sunt în mod necesar mai extravertiți, mai agresivi sau mai impulsivi în general, dar abordează situațiile competitive diferit.

De ce contează această descoperire

Dacă stângacii obțin avantaje subtile în mediile competitive, chiar și ocazional, acele avantaje ar putea fi suficiente pentru a menține trăsătura de-a lungul generațiilor. Altfel spus, raritatea stângăciei nu este un accident biologic, ci prețul echilibrului. Suficient de puțini pentru a rămâne imprevizibili, suficient de mulți pentru a supraviețui în fondul genetic al speciei.

0 comentarii