La sfârșitul lunii aprilie, execuția bugetului general consolidat a înregistrat un sold negativ de 23,95 miliarde de lei. Valoarea e considerabil mai mică în raport cu dezechilibrul de 55,97 miliarde de lei consemnat în primele patru luni ale anului 2025.

„La patru luni, in 2026, am reusit sa scadem deficitul la 1,17%, fata de 2,9% anul trecut. Deci deficitul a scazut cu 32 de miliarde, ceea ce este o corectie semnificativa, o corectie de amploare, nu mai este o corectie de etapa”, a declarat ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare.

Semnalul de credibilitate transmis de Finanțe 

Conform explicațiilor oferite de Nazare, datele curente confirmă o reorientare strategică în zona finanțelor publice și consolidează șansele de atingere a țintei de deficit programate pentru acest an. „Nu putem discuta cu adevarat despre relansare economică sau despre un nou model economic daca nu avem stabilitate fiscal-bugetară și predictibilitate. Nu putem construi o casă dacă avem temelia șubredă, nu putem vizualiza următoarele etaje pe care vrem să le construim atât timp cât fundația se clatină. Cred că în ultimul an am întarit foarte mult această fundație și am transmis un semnal foarte serios de credibilitate, ceea ce este, de fapt și de drept, fundația relansării economice”, a afirmat acesta.

Demnitarul a adăugat că dinamica actuală a deficitului aduce un avantaj major în peisajul politic de acum: Ne-a ajutat enorm faptul că execuția la patru luni se prezintă în acest fel. În primul rând, ne ajută pentru că validează ținta anuală de deficit, ne ajută pentru că, într-un peisaj de turbulențe politice importante, traiectoria fiscală rămâne serioasă, solidă, ceea ce pentru agențiile de rating în aceste săptămâni a contat enorm. În 2024 deficitul era 3,24% la patru luni, în 2025 era 2,9%, iar în 2026 este 1,17%. Practic, în termeni nominali coborâm de la 57 și 56 de miliarde la 23 de miliarde în 2026”.

Avans semnificativ de peste 34% pentru proiectele finanțate prin PNRR și fonduri UE 

Informațiile furnizate de Ministerul Finanțelor indică faptul că valoarea investițiilor publice a trecut de 31 de miliarde de lei în primele patru luni. Din acest total, aproximativ trei sferturi sunt direcționate către obiective finanțate prin mecanisme europene și prin PNRR. Totodată, sumele virate pentru proiectele cu finanțare comunitară și PNRR s-au majorat cu 5,99 miliarde de lei. Marchează o creștere de 34,32% față de intervalul similar din anul trecut.

„Investițiile din fonduri europene rămân cel mai important sprijin pentru economie. Observăm și o schimbare în interiorul investițiilor. Practic, 75% din investiții acum sunt PNRR și fonduri europene, nu mai sunt fonduri naționale. Este adevărat, există o scădere a cheltuielilor de capital față de anul trecut, dar este o scădere pe care trebuie să o înțelegem corect. Trebuie să o înțelegem în contextul în care nu am mai rostogolit cheltuielile anul acesta”, a explicat ministrul.

Reprezentanții instituției subliniază că această reducere a deficitului a fost realizată fără a fi afectate programele de investiții publice. Ținta propusă pentru întregul an 2026 rămâne stabilirea deficitului bugetar la pragul de 6,2% din PIB, pe metodologie cash.

Majorare de 15,5% a încasărilor fiscale 

În perioada analizată, volumul total al veniturilor a atins 223,83 miliarde de lei. Cu 12% mai mult comparativ cu primele patru luni ale anului 2025. Pe segmente, încasările din taxe și impozite s-au majorat cu 15,5%, iar sumele provenite din colectarea TVA au crescut cu 22,4%. Contribuțiile sociale au înregistrat un plus de 8,8%.

„La o creștere de venituri de 12%, versus o scădere de cheltuieli de 3%, avem o creștere a veniturilor fiscale de 15,5%, combinată cu o creștere a TVA-ului raportat la anul trecut de aproape 22% și o creștere a contribuțiilor de 8,8%. Sunt creșteri consistente care au contat foarte mult în toată această perioadă”, spune Alexandru Nazare.

De cealaltă parte, cheltuielile totale au însumat 247,79 miliarde de lei. Aceasta reprezintă o contracție nominală de 3,2% față de primele patru luni din 2025. Sumele destinate personalului bugetar s-au redus la 54,66 miliarde de lei. Sunt cu 1,9 miliarde de lei mai mici comparativ cu perioada similară a anului trecut.

La polul opus, plățile aferente dobânzilor au urcat la valoarea de 23,68 miliarde de lei. Au înregistrat un avans de 3,26 miliarde de lei față de intervalul corespunzător din 2025. O urmare a costurilor generate de obligațiile financiare acumulate în trecut și a împrumuturilor mai scumpe.

Ministerul Finanțelor concluzionează că situația execuției bugetare marchează startul unei reașezări de ordin structural. Este vorba de tranziția de la un sistem bazat pe consum și deficite mari către o structură stabilă. Acestea sunt susținute prin investiții europene și rigoare fiscală.