Kievul critică refuzul Ungariei de a se alătura noilor proiecte regionale: „Orbanismul continuă la Budapesta”

Ministrul ucrainean de Externe, Andrii Sîbiha, a reacționat luni seara, pe platforma X, la declarațiile premierului ungar. El a criticat ceea ce a descris drept o poziție „inutil de conflictuală” față de Ucraina. Într-un mesaj ulterior, oficialul ucrainean a sugerat că, deși Viktor Orbán nu mai este la putere, anumite politici promovate în timpul mandatului său continuă la Budapesta.

Ungaria nu se alătură Inițiativei de Integrare Carpatică

Una dintre disputele dintre cele două țări are legătură cu Inițiativa de Integrare Carpatică. Este vorba despre un nou format regional lansat de Ucraina în septembrie. Proiectul reunește opt state din zona Carpaților, anume Ucraina, România, Polonia, Slovacia, Ungaria, Cehia, Austria și Serbia. Se urmărește dezvoltarea cooperării în domenii precum comerțul, energia, infrastructura și transporturile.

Prima reuniune a avut loc pe 18 septembrie, în regiunea Ivano-Frankivsk din vestul Ucrainei. La summit au participat lideri și reprezentanți ai statelor implicate. România a fost reprezentată de președintele Nicușor Dan. Potrivit președinției ucrainene, regiunea celor opt state are aproximativ 126 de milioane de locuitori și o economie cumulată de circa 3.400 de miliarde de dolari.

Ungaria a fost invitată să participe. Dar guvernul de la Budapesta a precizat că nu s-a alăturat inițiativei. Péter Magyar a declarat în Parlamentul ungar că țara sa a avut „motive importante” pentru a nu participa. Dar fără să ofere atunci mai multe detalii. Ulterior, Ministerul ungar de Externe a transmis că Budapesta urmărește evoluția proiectului, dar nu a luat decizia de a se alătura acestuia.

Se aprinde un conflict între Ucraina și Ungaria?

Poziția Ungariei l-a determinat pe Andrii Sîbiha să reacționeze pe X. „Suntem surprinși de declarațiile inutil de conflictuale ale premierului Ungariei față de Ucraina. Inițiativa de Integrare Carpatică urmărește dezvoltarea întregii noastre regiuni, contribuind la prosperitate, interconectare și proiecte reciproc avantajoase în cele opt țări carpatice”, a scris ministrul ucrainean. Andrii Sîbiha a mai spus că motivele pentru care Ungaria a refuzat participarea „rămân necunoscute”.

De cealaltă parte, Péter Magyar a declarat că este inacceptabil ca Ungaria să fie prezentată drept membră a unei inițiative internaționale fără ca autoritățile de la Budapesta să fi fost consultate și să își fi dat acordul.

Disputa legată de depozitele de combustibil

A doua problemă este legată de un proiect energetic convenit între compania ucraineană de stat Naftogaz și grupul ungar MOL. Cele două companii au semnat pe 20 septembrie un memorandum legat de dezvoltarea unor capacități pentru depozitarea produselor petroliere în Ungaria, în apropierea graniței cu Ucraina. Instalațiile ar urma să deservească piața ucraineană.

Atacurile rusești au vizat în repetate rânduri infrastructura energetică și instalațiile de combustibil ale Ucrainei. Kievul încearcă să își diversifice rutele de aprovizionare și să creeze capacități de stocare aflate în afara zonelor expuse direct atacurilor. Naftogaz a prezentat proiectul ca pe o măsură care ar putea crește siguranța aprovizionării cu combustibil.

Este important însă că proiectul nu reprezintă, în această etapă, o construcție aprobată. MOL a precizat că memorandumul marchează începutul unei perioade de analiză. Urmează să fie evaluate condițiile tehnice, financiare, de mediu și de autorizare. Compania a estimat că un asemenea proces ar putea dura mai mulți ani.

Péter Magyar se opune

Péter Magyar s-a opus însă public proiectului. El a declarat în Parlament că, atât timp cât guvernul condus de partidul Tisza se află la putere, nu va fi construit în Ungaria un depozit destinat păstrării produselor petroliere ucrainene. Premierul a susținut, de asemenea, că guvernul său nu a fost implicat în înțelegerea dintre MOL și Naftogaz.

Premierul a atras atenția că statul ungar deține 25% din MOL. El a specificat conducerii companiei că trebuie să țină cont de poziția guvernului în calitate de acționar. Intervenția premierului ungar a fost criticată de ministrul ucrainean de Externe. „O altă evoluție surprinzătoare au fost declarațiile care pun sub semnul întrebării cooperarea directă, pragmatică și reciproc avantajoasă dintre companiile energetice ucrainene și ungare, convenită printr-un memorandum bilateral”, a transmis Sîbiha.

„Când politica intervine în afacerile pragmatice, nu iese nimic bun”, a adăugat oficialul ucrainean.

Sîbiha vorbește despre moștenirea politică a lui Viktor Orbán

Ministrul ucrainean a legat cele două dispute de schimbarea politică produsă la Budapesta în primăvara acestui an. „Ceea ce auzim în ultima vreme de la Budapesta ne nedumerește. Se pare că, deși Viktor Orbán a plecat, politicile sale de obstrucționism și izolaționism continuă să prospere”, a scris Sîbiha.

Potrivit ministrului ucrainean, „orbanismul nu a adus nimic bun în trecut, nici Ungariei, nici regiunii în ansamblu – și nu va aduce nimic bun nimănui nici de acum înainte”. Sîbiha a precizat, în același timp, că Ucraina rămâne deschisă dialogului cu noul guvern de la Budapesta și că își dorește o relație „reciproc avantajoasă, pragmatică și bazată pe respect”.