„PNL este un partid cu demnitate, care va contribui la o Românie modernă, fără sinecuri”, a declarat președintele formațiunii, Ilie Bolojan. În spatele său au stat cei care au participat la ședință, mai puțin Cătălin Predoiu, Nicoleta Pauliuc, Hubert Thuma și Toma Petcu. Ei sunt cei care se opun intrării în opoziție și nu exclud reluarea negocierilor cu PSD.
Dar, potrivit deciziei PNL, citită de primarul Capitalei și prim-vicepreședinte PNL Cirpian Ciucu, reformele asumate de partenerii de guvernare au fost „întârziate sau compromise”. Ceea ce a dus la deteriorarea relației politice și, în final, la destrămarea coaliției. Moțiunea de cenzură a fost prezentată drept punctul culminant al conflictului. „Partidele care au creat criza politică au datoria să își asume consecințele”, se arată în poziția liberalilor. Ei plasează responsabilitatea direct către PSD și AUR.
Nu e încă clar cine va face guvernul după moțiunea de cenzură
Liderii PNL subliniază că votul din Parlament a creat o nouă majoritate în jurul PSD și AUR. Chiar și așa, majoritate din ziua de 5 mai nu s-a transformat apoi într-o formulă guvernamentală clară.
Apoi, prin refuzul de a intra la guvernare, conducerea Partidului Național Liberal anunță că limitează opțiunile pentru formarea unui Executiv stabil. Situația este cu atât mai complicată cu cât România se află într-un calendar strict de reforme și angajamente economice.
După aceea, liberalii au solicitat ca Partidul Social Democrat să preia guvernarea. Liderii PNL consideră că social-democrații nu pot evita responsabilitatea după ce au contribuit la căderea guvernului. De asemenea, liberalii afirmă că PSD „nu mai este un partener credibil”. Ei declară faptul că o eventuală refacere a coaliției este exclusă pentru moment.
„În condițiile în care PSD nu și-a respectat angajamentele asumate, nici partenerii de coaliție, și a acționat în mod iresponsabil în acest context dificil pentru România, nu mai este un partener credibil pentru PNL în procesul de formare a unui nou guvern”, au mai hotărât liberalii.
Ce înseamnă, concret, trecerea PNL în opoziție
Conducerea Partidului Național Liberal spun că vor reprezenta o opoziție „activă și constructivă”. „În acest nou context politic, PNL își menține deciziile adoptate de forurile statutare și de grupurile parlamentare și va rămâne în opoziție, exercitând un rol activ, responsabil și constructiv, în interesul cetățenilor și al stabilității economice”, se arată în decizia liderilor PNL, citită de Ciprian Ciucu.
Printre prioritățile anunțate se numără continuarea reformelor din Planul Național de Redresare și Reziliență. Căci întârzierea sau blocarea acestor reforme ar putea duce la pierderea unor finanțări importante.
De asemenea, liderii PNL își asumă susținerea procesului de aderare la Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică, un obiectiv strategic care presupune reforme economice și instituționale complexe.
Ce urmează
În perioada imediat următoare, președintele României urmează să convoace consultări cu partidele parlamentare pentru desemnarea unui nou prim-ministru. Refuzul PNL de a participa la guvernare complică situația și mută problema negocierilor în jurul PSD și al potențialilor săi parteneri.
În lipsa unei majorități solide, scenariile posibile includ un guvern minoritar susținut punctual în Parlament, o coaliție reconfigurată sau negocieri prelungite care întârzie instalarea unui nou Executiv. Varianta alegerilor anticipate a fost deja exclusă de președinte. Ceea ce crește presiunea pentru găsirea rapidă a unei soluții politice.
