Actul normativ, cunoscut și ca Legea Novak, modifica Legea educației fizice și sportului și urmărea să stimuleze prezența sportivilor români în competițiile interne. Acesta a fost, însă, contestat pe motiv că introduce criterii discriminatorii.
Nicușor Dan a sesizat CCR
Președintele Nicușor Dan a transmis în decembrie 2025 o sesizare de neconstituționalitate asupra legii. Motivele fiind că prevederile sunt discriminatorii.
,,Susțin ferm obiectivul de a încuraja și dezvolta sportul românesc, de a sprijini tinerii sportivi și de a investi în formarea lor. Aceste scopuri sunt legitime și necesare. Totuși, ele trebuie realizate cu respectarea Constituției României și a dreptului Uniunii Europene, la care România este parte.
Legea adoptată de Parlament încalcă principiul nediscriminării și libera circulație a lucrătorilor, consacrate atât de Constituție, cât și de tratatele europene, prin raportarea directă la cetățenia sportivilor.
În plus, legea afectează dreptul la muncă, prin limitarea accesului sportivilor europeni la competițiile naționale. Totodată, nu respectă cerințele de calitate și claritate a legii, inclusiv prin stabilirea unor sancțiuni contravenționale care depășesc cadrul general prevăzut de legislația în vigoare, fără o derogare expresă.”, scria șeful statului la finalul anului trecut pe pagina sa de Facebook.
Reacții politice
În urma deciziei CCR, nu au întârziat să apară și reacțiile politice.
Ciprian Paraschiv (AUR), președintele Comisiei pentru Tineret și Sport din Camera Deputaților și unul dintre inițiatorii legii, a reacționat dur la adresa președintelui, conform ProSport:
,,Nicușor, te răzbuni pe tot sportul românesc doar pentru că te-ai făcut de râs cu mingea de handbal?”
De cealaltă parte, fostul ministru al Sportului, liberalul Ionuț Stroe salută decizia CCR, într-o postare pe Facebook. Acesta susține că legea ar fi afectat competitivitatea campionatelor.
,,Victorie pentru sport! Populismul extremiștilor de la AUR a fost demontat! Decizia Curții Constituționale este o veste foarte bună pentru sportul românesc.”
Istoria „Legii Novak”
Măsura care a stat la baza acestei legi își are originile în 2022. Atunci, fostul ministru al Sportului, Eduard Novak (UDMR), a introdus prin ordin de ministru o regulă similară, menită să crească numărul sportivilor români din echipe.
Aplicarea a fost însă neuniformă, iar cluburile, în special din handbal și baschet, au contestat regula în instanță, invocând legislația europeană privind libera circulație a forței de muncă.
În 2025, inițiativa a fost preluată în Parlament și transformată în lege, la propunerea deputatului AUR Ciprian Paraschiv. Noua formă prevedea inclusiv sancțiuni semnificative, între 500.000 și 1.000.000 de lei, pentru cluburile care nu respectau procentul impus.
Deși Senatul a respins inițiativa, Camera Deputaților a adoptat-o cu o largă majoritate în noiembrie 2025. Ulterior, legea a ajuns la președintele Nicușor Dan, care a contestat-o la CCR.