Dr. Carmen Meleșteu, medic specialist reumatologie în cadrul clinicii Medikali, explică modul în care greutatea corporală influențează sănătatea articulațiilor. Medicul vorbește despre artroză, poliartrită reumatoidă și gută, dar și despre dificultățile emoționale cu care se confruntă pacienții. Mesajul său este că excesul ponderal trebuie abordat individual, fără a pierde din vedere omul din spatele diagnosticului.

Țesutul adipos, mai mult decât un depozit de energie
Excesul ponderal este asociat frecvent cu schimbările vizibile ale corpului și cu dificultățile de mișcare. Efectele sale nu se limitează însă la aspectul fizic. Țesutul adipos este activ biologic și participă la procese care influențează metabolismul și răspunsul imun.
Atunci când se acumulează în exces, acesta poate produce substanțe care favorizează reacțiile inflamatorii. Printre moleculele implicate se numără adipokinele, inclusiv leptina, adiponectina și rezistina.
„Important este să înțelegem că țesutul adipos este un țesut biologic activ și un rezervor energetic. Problema care se pune este că atunci când el este în exces, va produce mediatori proinflamatori și celule proinflamatorii ce influențează răspunsul imun al organismului”, explică dr. Carmen Meleșteu.
Efectele nu sunt identice pentru toate persoanele. Unele pot avea modificări discrete ale markerilor inflamatori, în timp ce altele pot descrie oboseală sau o stare generală alterată. Prezența câtorva kilograme în plus nu înseamnă automat că există o problemă semnificativă din punct de vedere clinic.
„În obezitate vom vorbi despre un status inflamator biologic în organismul pacientului, dar care este într-adevăr de intensitate redusă, însă cronică. Astfel, este afectată calitatea vieții”, subliniază medicul.
Pentru pacienții care au deja o afecțiune reumatică, acest mecanism poate adăuga o dificultate în gestionarea simptomelor. Efectele depind însă de diagnostic, de starea generală de sănătate și de răspunsul individual la tratament.
Cum afectează kilogramele în plus artroza, poliartrita reumatoidă și guta
Relația dintre greutatea corporală și bolile reumatice diferă în funcție de afecțiune. În artroză, excesul ponderal crește solicitarea mecanică asupra articulațiilor. În bolile autoimune, acesta poate contribui la agravarea simptomelor. În gută, greutatea și alimentația fac parte dintr-un context mai larg de factori care pot favoriza apariția atacurilor.
Artroza afectează structurile articulare și poate limita treptat mobilitatea. Genunchii și șoldurile sunt expuse unei solicitări suplimentare atunci când greutatea corporală crește. Durerea poate deveni mai greu de gestionat, iar activitățile zilnice pot fi afectate.
„Surplusul de kg va duce la un stres mecanic în plus, de obicei la nivelul genunchilor și șoldurilor, articulații susceptibile a fi afectate în artroză”, explică dr. Carmen Meleșteu.
Scăderea ponderală poate contribui la reducerea presiunii asupra articulațiilor și la ameliorarea simptomelor. În cazurile avansate, însă, slăbitul nu repară automat structurile deja deteriorate și nu exclude necesitatea unei intervenții chirurgicale.
În cazul poliartritei reumatoide și al altor artrite autoimune, situația este mai complexă. Aceste boli presupun un răspuns imun anormal, iar excesul de țesut adipos poate adăuga un factor care complică evoluția afecțiunii.
„Dacă vorbim despre prezența unei boli autoimune, o artrită inflamatorie, să luăm, spre exemplu, o poliartrită reumatoidă, atunci obezitatea prin inflamația determinată va amplifica inflamația bolii autoimune. Răspunsul la tratamentul medicamentos va fi mai slab și mai puțin previzibil”, afirmă medicul.
Acest lucru nu înseamnă că tratamentul va eșua inevitabil. Evoluția trebuie evaluată individual, iar medicul poate decide dacă sunt necesare ajustări terapeutice.
Cum se manifestă guta?
În cazul gutei, atacurile se pot manifesta prin durere intensă, roșeață, căldură locală și umflarea articulației. Degetul mare de la picior este frecvent afectat. Obezitatea se numără printre factorii asociați bolii, alături de alimentație și de alți factori medicali.
„În gută există o relație mai clară între declanșarea acestei boli și dieta dezechilibrată, stresul, dar și traumatismele, intervenții chirurgicale, infecții subiacente, obezitatea etc. De obicei este afectat degetul 1 de la picior, pacientul prezentându-se la doctor cu o durere foarte mare, cu articulația caldă, roșie și umflată”, explică dr. Carmen Meleșteu.
Scăderea în greutate poate face parte din măsurile recomandate persoanelor cu gută, dar nu garantează dispariția atacurilor. Controlul bolii poate necesita tratament specific și monitorizarea acidului uric.
„Slăbitul nu garantează lipsa atacurilor de gută. În schimb, odată cu slăbitul apare automat un stil de viață sănătos, sedentarismul dispare, dieta este echilibrată, bogată în legume, vitamine, consumul de alcool scade etc. Și atunci, în mod indirect, slăbitul va ajuta foarte mult la remiterea, pe cât se poate, a atacurilor de gută”, spune medicul.
Durerea și creșterea în greutate. Cum se formează cercul vicios
Pentru o persoană care se confruntă cu dureri articulare, mișcarea poate deveni dificilă. Activitățile obișnuite solicită mai mult articulațiile, iar teama de durere poate reduce treptat activitatea fizică. Sedentarismul poate favoriza acumularea kilogramelor, ceea ce mărește solicitarea mecanică și poate accentua simptomele.
În timp, pacientul poate ajunge într-un cerc vicios. Durerea limitează mișcarea, creșterea în greutate agravează disconfortul, iar lipsa rezultatelor rapide poate afecta motivația.
„Cumva pacientul intră într-un cerc vicios: durerea este foarte prezentă, nu mai vede nicio soluție și atunci nu mai are voință, stilul de viață se periclitează cu anumite excese alimentare sau de altă natură, atunci apar alte kg în plus, durerea se accentuează din nou și se reia cercul”, explică dr. Carmen Meleșteu.
Pentru persoanele cu boli autoimune, dificultățile pot fi și mai mari. Acestea se pot confrunta cu limitări funcționale, oboseală și necesitatea unui tratament de lungă durată. În plus, pot exista și alte afecțiuni, precum hipertensiunea arterială sau diabetul zaharat, care complică îngrijirea.
„În plus, noi avem în față o persoană, nu un organ, trebuie să privim pacientul ca pe un complex”, afirmă medicul.
Dr. Carmen Meleșteu atrage atenția și asupra impactului emoțional al excesului ponderal. Persoanele care trăiesc cu o boală autoimună pot resimți presiunea diagnosticului, a tratamentului și a simptomelor persistente. Stigmatizarea legată de greutate poate adăuga o povară suplimentară.
„Diagnosticul de boală autoimună nu este un diagnostic ușor. Stigma obezității este și aceasta dificil de suportat. Și trebuie să conștientizăm că astăzi, prin stilul de viață alert, stresul cotidian, odată cu înaintarea în vârstă, slăbitul nu mai este un lucru facil. Slăbitul devine o corvoadă”, spune dr. Carmen Meleșteu.
Medicul consideră că pacientul trebuie privit dincolo de greutatea sa și de simptomele fizice.
„Este un pacient care suferă. De aceea spun că percepția durerii este modificată. Pentru că nu vorbim în acest caz de un pacient oarecare cu câteva kg în plus. Tristețea din sufletul pacientului nu trebuie omisă”, subliniază aceasta.
Ce beneficii aduce scăderea în greutate pentru articulații
Scăderea ponderală poate avea efecte favorabile asupra durerii și mobilității, în special la persoanele cu artroză la nivelul genunchilor și șoldurilor. Reducerea greutății înseamnă o solicitare mecanică mai mică asupra articulațiilor. Unele persoane pot observa astfel o ameliorare a durerii și o capacitate mai bună de a desfășura activitățile zilnice.
„Pentru artroză dovezile vorbesc de la sine, întrucât, odată cu slăbitul în greutate, durerea va scădea, funcționalitatea articulației va crește, mobilitatea va fi superioară, părerea pacientului despre corpul lui va fi una extraordinară”, afirmă dr. Carmen Meleșteu.
Rezultatele depind de severitatea afecțiunii, de greutatea inițială și de starea generală de sănătate. Scăderea ponderală poate ajuta la gestionarea artrozei, dar nu înlocuiește celelalte măsuri recomandate de medic.
În cazul bolilor autoimune, reducerea greutății poate diminua componenta inflamatorie asociată țesutului adipos. Totuși, afecțiunea de bază necesită în continuare tratament specific.
„Astfel că, doar slăbitul în greutate singur, nu va trata o boală autoimună, doar va domoli puțin focul, însă împreună cu un tratament medicamentos pentru boala autoimună viața pacientului se schimbă enorm, luminița de la capătul tunelului, să zicem așa, se va putea într-un final să se vadă”, explică medicul.
Nu există un prag universal de kilograme care trebuie pierdute pentru ca fiecare pacient să obțină aceleași rezultate. O scădere moderată poate aduce beneficii, însă obiectivele trebuie stabilite individual.
„Nu putem vorbi despre un prag unic de la care să apară beneficii. În cazul artrozei, ghidurile ne recomandă să scădem în greutate, iar o scădere, chiar dacă este una moderată, poate aduce o ameliorare clinică importantă. Cu cât numărul de kg este mai mic, cu atât beneficiile sunt în general mai mari, însă răspunsul este bineînțeles unul individual”, precizează dr. Carmen Meleșteu.
Mișcarea și alimentația echilibrată, parte din îngrijirea pacientului
Scăderea în greutate nu este singura măsură care poate ajuta persoanele cu boli reumatice. Activitatea fizică regulată, reducerea sedentarismului, alimentația echilibrată și renunțarea la fumat pot contribui la menținerea sănătății și la îmbunătățirea calității vieții.
Activitatea fizică trebuie adaptată capacității fiecărui pacient. În cazul persoanelor cu dureri articulare, tipul de mișcare trebuie ales în funcție de diagnostic și de recomandările medicului.
„Răspunsul este individual. Este importantă o activitate fizică regulată. Este una dintre recomandările foarte subliniate în ghidurile reumatologice, atât în cel britanic, cât și în cel american sau european”, spune dr. Carmen Meleșteu.
În privința alimentației, medicul avertizează că informațiile distribuite pe rețelele sociale nu sunt întotdeauna validate. Nu există o singură dietă potrivită tuturor persoanelor cu boli reumatice și nici o listă universală de alimente care trebuie eliminate.
„O dietă echilibrată cu necesar optim de proteine, de carbohidrați, de grăsimi sănătoase, o hidratare optimă a organismului, consumul de cât mai multe legume sau fructe, toate acestea fac parte dintr-un stil de viață sănătos. Ghidurile subliniază faptul că o alimentație sănătoasă și echilibrată este răspunsul pentru întrebările pacientului”, explică dr. Carmen Meleșteu.
Există însă situații în care sunt necesare recomandări alimentare specifice. În gută, de exemplu, alimentația și consumul de alcool trebuie analizate în contextul controlului bolii.
Prudența este importantă și în cazul suplimentelor alimentare. Administrarea vitaminelor sau a altor produse promovate pentru efectele lor asupra sănătății trebuie discutată cu medicul, mai ales dacă pacientul urmează deja un tratament.
„Întotdeauna contează să ai o recomandare medicală pentru că, la un anumit moment, chiar și un banal supliment poate să facă mai mult rău decât bine”, avertizează medicul.
De ce răbdarea și tratamentul corect sunt esențiale
Artroza, bolile autoimune și obezitatea necesită o abordare pe termen lung. Schimbările stilului de viață nu produc întotdeauna rezultate imediate, iar beneficiile trebuie evaluate în timp. Obiectivele trebuie să fie realiste și adaptate nevoilor fiecărui pacient.
„Având în vedere că vorbim despre niște patologii cronice, pentru că atât artroza, cât și bolile autoimune, obezitatea sunt niște probleme cronice, răbdarea este un factor foarte important”, subliniază dr. Carmen Meleșteu.
Respectarea tratamentului este la fel de importantă. Scăderea în greutate și mișcarea regulată pot completa îngrijirea medicală, dar nu înlocuiesc medicația prescrisă pentru o boală autoimună. Orice modificare a tratamentului trebuie discutată cu medicul curant.
Pentru persoanele care se confruntă cu kilograme în plus și dureri articulare, evaluarea medicală este un pas important. Un plan individualizat, care combină tratamentul adecvat, activitatea fizică adaptată și schimbările alimentare sustenabile, poate contribui la ameliorarea simptomelor și la o calitate mai bună a vieții. Așa cum subliniază dr. Carmen Meleșteu, pacientul trebuie privit în ansamblu, cu toate dificultățile fizice și emoționale pe care le presupune o afecțiune cronică.
