Guvernul Luca Niculescu propune măsuri împotriva războiului hibrid: educație media, monitorizarea manipulării și reguli pentru platformele online

Printre propunerile incluse în programul propusei guvernări se numără revizuirea legislației privind manipularea informațională, dezvoltarea comunicării strategice a instituțiilor, înființarea unui fond național pentru reziliență și introducerea educației media și digitale în școli. Câtă vreme nu a fost încă publicat raportul privind anularea alegerilor din 2024, propunerea e cel puțin discutabilă.

Monitorizarea campaniilor de manipulare, o prioritate declarată

Programul de guvernare propus de Luca Niculescu include un capitol dedicat consolidării rezilienței informaționale, în contextul amenințărilor asociate războiului hibrid. Documentul prevede îmbunătățirea mecanismului național de monitorizare a spațiului informațional, astfel încât instituțiile cu atribuții în domeniu și organizațiile societății civile să coopereze permanent.

Obiectivul declarat este identificarea rapidă a campaniilor de manipulare și coordonarea răspunsului la amenințările informaționale. În acest sens, programul propune o procedură unică pentru semnalarea conținutului ilegal și a riscurilor sistemice către platformele online. De asemenea, sunt prevăzute reguli clare de colaborare cu acestea și cu instituțiile europene.

Măsura urmărește aplicarea efectivă a Regulamentului european privind serviciile digitale, cunoscut sub acronimul DSA, care stabilește obligații pentru serviciile digitale, inclusiv pentru platformele online.

Revizuirea legislației privind manipularea informațională

O altă direcție prevăzută în document este revizuirea legislației naționale privind manipularea informațională. Programul propune introducerea unor definiții și instrumente juridice adaptate fenomenelor actuale. E inclus războiului informațional, comportamentului inautentic coordonat și fluxurilor financiare care ar putea susține campanii de manipulare.

Totodată, este avută în vedere consolidarea capacității autorităților relevante de a supraveghea și sancționa conținutul manipulator din mediul digital.

Aceste propuneri vizează atât cadrul legislativ, cât și capacitatea instituțiilor de a identifica și gestiona amenințările informaționale. Aplicarea lor ar depinde însă de măsurile concrete adoptate ulterior, de atribuțiile stabilite prin lege și de mecanismele de implementare.

Comunicare strategică și intervenție în situații de criză

Programul propune și îmbunătățirea comunicării instituționale. Speră că o va face prin creșterea transparenței și dezvoltarea capacității autorităților de a transmite informații coerente în situații de criză.

Printre măsurile avute în vedere se numără constituirea unei echipe dedicate comunicării de criză. De asemenea, se dorește stabilirea unor proceduri de intervenție și perfecționarea echipelor de comunicare din instituțiile publice.

O asemenea abordare ar urmări ca instituțiile să poată răspunde mai coordonat în situațiile în care circulă informații false sau înșelătoare. Demersul deschide calea spre cenzurarea informației, anulând prezumția de gândire critică a publicului.

Un fond național pentru educație media și verificarea informațiilor

O componentă importantă a programului este crearea unui fond național pentru reziliență, destinat susținerii educației media, educației civice și digitale, dezvoltării gândirii critice și activității organizațiilor de verificare a faptelor.

Fondul ar urma să sprijine, de asemenea, presa locală independentă. Propunerea introduce astfel educația și capacitatea de verificare a informațiilor printre instrumentele prin care societatea ar putea deveni mai puțin vulnerabilă la manipulare.

Pe lângă finanțarea unor asemenea inițiative, programul prevede integrarea educației media și digitale în materiile deja existente în sistemul de învățământ. Este propus și un program de formare pentru elevi și profesori, axat pe recunoașterea conținutului fals sau manipulator.

Miza acestor măsuri ar fi dezvoltarea capacității de a evalua critic informațiile. Verificarea sursele este atribuția presei. A distinge între conținutul credibil și cel care urmărește să inducă în eroare este puțin reglementabilă. Educația în domeniul informațiilor din mediul public a fost ratată de erodarea încrederii în sursele publice, oficiale. Așadar, adevărata miză pare a fi alta, mai subtilă, în persepectiva instabilității poliitice de la noi.

Măsuri propuse, implementare de urmărit

Planul prezentat în programul de guvernare combină intervenția instituțională și legislativă cu educația publicului și sprijinirea organizațiilor care verifică informațiile. Direcțiile propuse acoperă atât identificarea campaniilor coordonate, cât și pregătirea cetățenilor pentru a evalua mai atent ceea ce întâlnesc în mediul digital.

Eficiența acestor măsuri va depinde de felul în care vor fi transpuse în politici concrete, de transparența procedurilor și de garanțiile care vor însoți aplicarea legislației. În special în ceea ce privește supravegherea și sancționarea conținutului online, delimitarea clară a competențelor și respectarea libertății de exprimare vor fi elemente esențiale.

Deocamdată, măsurile descrise reprezintă angajamente incluse în programul de guvernare propus de Luca Niculescu. Până la politici de implementatre, guvernul propus are nevoie de validarea parlamentarilor.