Isărescu, avertisment privind trecerea la euro: „România trebuie să rezolve deficitul înainte de a face următorul pas”

Declarația a fost făcută joi, în cadrul prezentării Raportului asupra inflației din august 2026. Isărescu a explicat că adoptarea euro rămâne un obiectiv pentru România, însă țara nu este pregătită acum pentru acest pas și nu îndeplinește în prezent criteriile necesare.

Deficitul, primul obstacol

Guvernatorul BNR a fost întrebat când ar putea România să facă efectiv trecerea la moneda europeană. Răspunsul său nu a inclus un calendar precis.

„Nu pot să spun. Trebuie mai întâi să ajungem la sub 3% deficitul pentru că de acolo se trag toate. Și deficitul extern, după mine, unii spun că mai trebuie și la competitivitate. Mai judecăm. Și inflația, o parte din inflație, când ai deficit de 9% nu poți să spui că e ușor să combați inflația numai cu politică monetară”, a afirmat Mugur Isărescu.

Mesajul transmis de guvernator este că reducerea deficitului nu reprezintă doar o condiție contabilă pentru adoptarea euro. Dezechilibrul bugetar are efecte asupra deficitului extern, inflației și asupra politicilor economice care trebuie aplicate înainte ca România să poată avansa către moneda unică.

România a fost aproape de euro

Isărescu a amintit că România a mai avut perioade în care discuțiile privind adoptarea euro au ajuns foarte departe.

„Noi, în 2011-2012, în discuții, am ajuns și la detalii precum pe unde să intre mașinile cu numerar în țară. S-a întrerupt discuția în 2018, când altele au devenit prioritățile”, a spus Isărescu.

Guvernatorul BNR a făcut referire și la anul 2014, când România a îndeplinit criteriile de convergență în anumite condiții.

„Băsescu a avut proiectul în 2014, s-au îndeplinit criterii, iar noi am contribuit”, a declarat Mugur Isărescu. Potrivit guvernatorului, parcursul către euro a fost afectat de schimbarea priorităților politice. România a reușit în anumite momente să își îmbunătățească indicatorii economici, însă ulterior dezechilibrele s-au acumulat din nou.

În prezent, problema centrală este deficitul bugetar ridicat. Isărescu consideră că, înainte de a discuta despre o dată concretă pentru adoptarea euro, România trebuie să revină la un nivel sustenabil al finanțelor publice.

Această abordare este în linie cu declarațiile sale anterioare. În februarie 2026, guvernatorul spunea că discuția despre adoptarea euro ar putea fi reluată în aproximativ cinci ani, dacă deficitul bugetar ajunge sub 3% din PIB.

„România nu este pregătită” acum

În prezent, Isărescu consideră că România nu poate stabili realist o dată pentru trecerea la moneda europeană. „Suntem pregătiți să o facem când societatea este pregătită”, a transmis anterior guvernatorul, subliniind însă că reducerea deficitului trebuie să fie primul pas.

În același timp, el a arătat că problema nu se limitează la deficitul bugetar. Pentru aderarea la zona euro contează și evoluția inflației, competitivitatea economiei și echilibrele externe.

Într-o declarație recentă, Isărescu a avertizat că România nu îndeplinește în prezent criteriile necesare pentru adoptarea euro și că prioritatea trebuie să fie corecția fiscală.

Astfel, mesajul BNR este că discuția despre euro nu este abandonată, însă calendarul depinde de evoluția economiei. Până când deficitul nu va fi adus sub 3% și dezechilibrele nu vor fi reduse, stabilirea unei date pentru intrarea României în zona euro rămâne prematură.