Interviu. Cum văd românii primul an de mandat al lui Nicușor Dan? Sociologul Bruno Ștefan: „Emoția dominantă este apatia”

Într-un interviu pentru NewsEdge, sociologul Bruno Ștefan vorbește despre cum au resimțit românii primul an de mandat al președintelui, dar și ce așteptări neîmplinite au aceștia în continuare. 

Acum un an, pentru mulți dintre cei care l-au votat, victoria lui Nicușor Dan era asociată cu ideea de stabilitate, reformă și ieșire dintr-o perioadă de tensiune politică. 

Pentru unii, este și astăzi președintele prudenței și al echilibrului. Pentru alții, un lider care comunică prea puțin și reacționează prea lent într-o societate care cere răspunsuri rapide.

Ce fel de președinte e Nicușor Dan

De-a lungul ultimilor 36 de ani, România a avut președinți foarte diferiți ca stil: Ion Iliescu, Emil Constantinescu, Traian Băsescu, Klaus Iohannis.

Fondatorul Biroului de Cercetări Sociale, Bruno Ștefan, spune că imaginea lui Nicușor Dan este mai greu de încadrat într-o singură categorie. Sociologul vede în actualul președinte totuși elemente din stilurile unor foști lideri de la Cotroceni. 

„Are ceva din alți președinți. Imită stilul tăcut al lui Iohannis. Are apropierea de Statele Unite a lui Traian Băsescu, dar este mult mai încet, mai calculat în decizii și cu pași mai puțin vizibili în spațiul public.”

În opinia sa, Nicușor Dan încearcă să păstreze o direcție strategică mai veche a politicii românești, însă într-un context geopolitic diferit. În care relația dintre Europa și Statele Unite s-a schimbat semnificativ cu venirea la Casa Albă a lui Donald Trump. 

Referitor la percepția publică din societate, Bruno Ștefan explică faptul că oamenii l-au încadrat într-o categorie: e un om serios, nu e leneș, nu risipește bani publici, nu minte spectaculos. Dar nu mai trezește emoție.

Apropierea de Republica Moldova

Sociologul susține însă că strategia sa de politică externă, adică înlocuirea retoricii de pro-european cu pro-occidental, are ca explicație și faptul că apropierea de Republica Moldova a devenit una dintre principalele direcții asumate de președintele Nicușor Dan.

„El știe că nu poate fără Statele Unite să împlinească acest ideal al apropierii de Republica Moldova. Pentru mine este președintele care pare să meargă așezat, mai discret, dar tot puternic, pe o direcție care este de peste 20 de ani pusă și de Traian Băsescu: unirea cu Moldova”, spune Bruno Ștefan.

Toată arhitectura de politică externă a lui Dan, apropierea de Washington, relația cu Maia Sandu, parteneriatul strategic cu Ucraina semnat în martie 2026, ar fi, în lectura sociologului, piese ale aceleiași strategii:

„Electoratul care l-a votat este un electorat unionist. Electoratul de dreapta iubește Moldova. Deci politica pe care Nicușor Dan o duce de apropiere cât mai strânsă de Republica Moldova este ceva ce el și-a asumat de la începutul mandatului și asta a dus la reașezări.”

Sociologul menționează că obiectivul de apropiere al României de Republica Moldova a fost și unul dintre motivele tensiunii dintre Nicușor Dan și Ilie Bolojan.

Capitalul de încredere s-a consumat rapid

Primii ani de mandat ai președinților vin, de regulă, cu un bonus de încredere. Bruno Ștefan spune însă că, în cazul lui Nicușor Dan, acest capital s-a erodat mai repede decât era de așteptat. 

Sondajele de opinie arată că de la 34,8% în iulie 2025, încrederea în Președinție ajungea la 27,9% în ianuarie 2026.

„Capitalul acesta s-a spulberat relativ repede la Nicușor Dan. Oamenii așteaptă măsuri imediate, așteaptă să vadă că el împlinește speranțele pentru care a fost votat.”

Sociologul nu vorbește despre o dezamăgire provocată de măsuri radicale sau de promisiuni încălcate. Problema ar fi mai degrabă ritmul lent și dificultatea președintelui de a comunica suficient.

„El nu răspunde acestor așteptări ale electoratului. Dar nici nu le încalcă. Doar că e acest mers cu încetinitorul. Oamenii simt și se gândesc: te-am votat, dar tu nu mai vorbești cu noi cum vorbeai înainte. Și de asta există o decepție publică, mai degrabă, din problema comunicării.” 

Încrederea în instituții 

Una dintre marile teme ale campaniei lui Nicușor Dan a fost ideea unei relații mai sănătoase între cetățeni și instituții. Bruno Ștefan spune însă că un singur om nu poate schimba o problemă structurală. 

„În România este o problemă profundă de neîncredere în instituții. Nicușor Dan a vrut mai degrabă să le mențină funcționale decât să sporească încrederea.”

Sociologul spune că instituțiile continuă să comunice insuficient cu oamenii și consideră că această problemă depășește mandatul unui președinte.

În același timp, el spune că Nicușor Dan pare un lider preocupat de rezultate. Iar întârzierea deciziilor a afectat percepția publică.

„Sunt convins că muncește mult. Sunt convins că face lucruri importante. Problema este că întârzierea deciziilor face ca atunci când ele sunt luate să nu mai aibă același impact pozitiv.” 

„Emoția dominantă este apatia”

Întrebat dacă românii mai privesc cu speranță sau dezamăgire către președinte, sociologul răspunde simplu:

„Privesc cu apatie. Nicușor Dan a întors spatele publicului și publicul i-a întors spatele și își vede de ale lui.” 

Bruno Ștefan spune că președintele nu mai produce emoție politică puternică, dar că a rămas asociat unei alte idei importante: siguranța.

„Nu mai există nici prea multe speranțe, dar nici dezamăgiri acute. Totuși, el dă un sentiment de siguranță. Oamenii înțeleg că nu este un om leneș, că nu urmărește luxul sau îmbogățirea.” 

Această stare de apatie, continuă sociologul, e diferită de furia din perioada Georgescu sau de entuziasmul din noaptea victoriei. E o retragere lentă, fără scandal, fără ruptură dramatică. 

În ciuda criticilor legate de comunicare sau de ritmul deciziilor, Bruno Ștefan spune că există un lucru care nu i se poate reproșa președintelui: integritatea.

„Pentru public pare cel mai cinstit președinte pe care l-a avut România până acum. Nu există cazuri de corupție legate de el sau de apropiați. Este cel mai integru președinte pe care l-a avut România.” 

În opinia sa, această percepție explică de ce Nicușor Dan nu a intrat într-o criză majoră de legitimitate și nici nu pare să fi pierdut complet electoratul care l-a susținut.

Raportul despre anularea alegerilor: promisiune neîndeplinită

Un alt subiect pe care sociologul îl semnalează ca rană deschisă în societate este raportul despre anularea alegerilor din decembrie 2024. Evenimentul care a declanșat, de altfel, întreaga cascadă electorală care l-a adus pe Nicușor Dan la Cotroceni.

„El și-a asumat că va da un raport despre ceea ce s-a întâmplat și iată, a trecut un an și raportul ăsta n-a apărut”, spune Bruno Ștefan. E o promisiune despre legitimitate democratică, despre dreptul românilor de a ști ce s-a întâmplat cu votul lor în 2024.

„Există o atât de profundă nemulțumire legată de anularea alegerilor, inclusiv la persoanele euroatlantice, de dreapta, care l-au votat. Subiectul acesta este foarte delicat.” 

Un an de tăcere completă pe subiect, spune Bruno Ștefan, a alimentat neîncrederea mai mult decât orice altă decizie din mandat.

A pierdut Nicușor Dan susținători?

În ultimul an, mai multe episoade au provocat nemulțumiri în rândul susținătorilor lui Nicușor Dan: relația cu PSD, numirile din Justiție sau răcirea relației cu Ilie Bolojan.

Bruno Ștefan temperează lecturile catastrofiste. Dezamăgirile acestea nu reprezintă, în opinia sa, o ruptură definitivă între Nicușor Dan și electoratul său.

„Nu este ruptură. El a venit cu o strategie foarte clară și în interiorul acestei strategii s-au produs reașezările politice.” 

Cea mai mare problemă, conchide sociologul, nu e ce face Nicușor Dan, ci ceea ce comunică. Sau, mai bine zis, ce nu comunică.

„Sunt convins că muncește mult. Sunt convins că face lucruri importante. Dar nu are persoane care să comunice pentru el, dacă el nu poate să o facă.” 

Sociologul spune că președintele este genul de persoană care crede că rezultatele vor vorbi singure. Doar că publicul nu vrea tăcere și să vadă rezultatele poate în câțiva ani. Cetățenii au nevoie de comunicare constantă.

La un an de mandat, concluzia lui Bruno Ștefan este că Nicușor Dan nu a pierdut complet încrederea celor care l-au votat. Dar nici nu mai generează emoția și mobilizarea din perioada campaniei. Iar într-o societate obișnuită să consume politica prin emoții puternice, aceasta poate fi una dintre cele mai importante schimbări produse în primul său an la Cotroceni.

Mandatul are patru ani. Primul an a trecut în tăcere. Cel de-al doilea va spune dacă tăcerea a fost o strategie care a dat roade sau e noua ,,normalitate” politică de la Cotroceni.