Sorin Grindeanu susține aplicarea hotărârii CEDO pentru cuplurile gay. Liderul PSD se declară surprins de întârzierea implementării

În paralel, hotărârea CEDO în cauza Buhuceanu și Ciobotaru rămâne definitivă, iar autoritățile române au obligația de a adopta măsuri pentru recunoașterea și protecția juridică a familiilor formate din persoane de același sex.

Sorin Grindeanu susține că hotărârea CEDO trebuie pusă în practică

Liderul social-democraților, Sorin Grindeanu, susține că, în cazul în care va deveni prim-ministru, va transpune în legislație decizia Curții Europene a Drepturilor Omului referitoare la recunoașterea căsătoriilor între persoane de același sex încheiate în alte state. Afirmația sa vine într-un moment delicat pentru PSD, formațiune care și-a redefinit recent identitatea doctrinară, trecând din zona „progresistă” în cea „conservatoare”.

Într-un interviu acordat publicației G4Media, Grindeanu a explicat cum vede chestiunea drepturilor persoanelor LGBT și a insistat că libertatea individuală trebuie respectată, atât timp cât nu afectează drepturile altora. „Punctul meu de vedere este că fiecare acasă are dreptul să facă ce vrea, atâta timp cât nu atinge libertățile celuilalt. Dacă sunt oameni – și sunt oameni în România – cu orientare sexuală de acest tip, LGBT, este treaba lor și trebuie să aibă și ei drepturi, așa cum au și ceilalți. Ăsta este punctul meu de vedere”, a afirmat acesta.

Întrebat explicit dacă, din postura de premier, va pune în aplicare decizia CEDO, liderul PSD a răspuns tranșant: „Da. De aceea mă mir. Pur și simplu nu știu de ce nu e pusă în aplicare în acest moment”, a declarat președintele Camerei Deputaților. Declarația sugerează nu doar o disponibilitate politică, ci și o nemulțumire față de faptul că hotărârea instanței europene nu a fost implementată până acum.

Poziția exprimată anterior de Marcel Ciolacu

Discuția despre efectele deciziei CEDO nu a apărut acum. În toamna anului 2023, mai exact în noiembrie, pe când conducea Guvernul, Marcel Ciolacu a fost întrebat despre pașii pe care România trebuia să îi facă după hotărârea instanței europene privind recunoașterea și protecția legală a cuplurilor formate din persoane de același sex. Răspunsul său a fost unul rezervat. A spus că, din punctul său de vedere, societatea românească nu este pregătită pentru o astfel de schimbare.

Fostul premier a ținut să facă și o precizare personală, afirmând că nu este „un om obtuz” și că are prieteni care „au relaţii cu un alt bărbat”. În același timp, a subliniat că poziția exprimată trebuie înțeleasă prin prisma funcției pe care o ocupa la acel moment, aceea de prim-ministru, sugerând că declarațiile sale reflectă responsabilitățile instituționale, nu doar opinii individuale.

În plus, el a amintit că nu ar fi pentru prima dată când Curtea Europeană a Drepturilor Omului condamnă România, lăsând să se înțeleagă că astfel de situații au mai existat și că statul român s-a mai aflat în postura de a trebui să își ajusteze legislația în urma unor decizii venite de la Strasbourg.

Hotărârea CEDO rămâne definitivă

Statul român rămâne obligat să asigure protecția și recunoașterea familiilor formate din persoane de același sex, după ce Colegiul de judecători al Marii Camere a Curtea Europeană a Drepturilor Omului a respins contestația înaintată de Guvernul României în dosarul „Buhuceanu și Ciobotaru și alte 20 de familii împotriva României”.

Anunțul a fost făcut printr-un comunicat transmis pe 26 septembrie 2025 de organizația Accept, care a precizat că hotărârea pronunțată de CEDO în luna mai 2025 nu mai poate fi atacată. Prin urmare, verdictul rămâne definitiv. Efectul direct al acestei decizii este menținerea obligației pozitive care revine Guvernului și Parlamentului României: adoptarea, fără întârzieri, a unor măsuri legislative care să garanteze protecția și recunoașterea juridică a tuturor familiilor.

Hotărârea instanței europene amplifică astfel presiunea asupra autorităților de la București pentru a institui un cadru legal compatibil cu standardele europene în materie de drepturi și protecție a vieții de familie.

Contextul referendumului din 2018

Tema redefinirii familiei a fost supusă votului popular pe 6 și 7 octombrie 2018, în cadrul unui referendum pentru modificarea Constituției României. Demersul a avut la bază o inițiativă cetățenească lansată la finalul anului 2015 de Coaliția pentru Familie și a fost susținut de Biserica Ortodoxă Română.

Referendumul nu a întrunit însă pragul necesar pentru validare, astfel că propunerea de modificare a Constituției nu a fost adoptată.

În prezent, dezbaterea revine în prim-plan pe fondul hotărârii definitive a CEDO și al declarațiilor făcute de Sorin Grindeanu, care susține că, dacă va ajunge premier, va aplica decizia instanței europene și va pune în practică obligațiile ce revin statului român, conform Digi24.