Lovitură pentru PNRR! Legea salarizării a fost suspendată de Curtea de Apel București la sesizarea Federației Sanitas

Curtea de Apel București a intervenit direct în disputa dintre Guvern și sindicatele din sănătate. Instanța a admis cererea Federației Sanitas de suspendare a procedurii prin care se pregătea adoptarea noii legi a salarizării pentru bugetari. Decizia vine la doar câteva zile după ce Sanitas anunțase o grevă de avertisment. Sindicaliștii sunt nemulțumit de modul în care proiectul trata sporurile pentru condiții de muncă. Asta deși recunoaște că există unele îmbunătățiri pentru personalul din ture și gărzi.

Ce a decis instanța și ce urmează

Potrivit informațiilor publicate pe portalul instanțelor, Curtea de Apel București a admis cererea Federației Sanitas. Judecătorii au suspendat „procedura proiectului legii salarizării personalului plătit din fondurile publice. Practic, actul normativ rămâne blocat până când instanța va analiza pe fond contestația sindicatului.

Decizia a fost pronunțată marți și poate fi atacată cu recurs în termen de 5 zile de la comunicare, recursul urmând a fi depus tot la Curtea de Apel București. Cu alte cuvinte, bătălia juridică este departe de a se fi încheiat. Ministerul Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale, parte pârâtă în dosar, are la dispoziție calea de atac pentru a repune procedura pe șine.

Suspendarea nu anulează proiectul. Se îngheață procedura demarată pe 17 iulie. Exact în perioada în care Guvernul urma să înceapă negocierile și analiza actului în vederea trimiterii spre Parlament. Practic, ceasul procedurii legislative s-a oprit brusc, iar toate privirile se îndreaptă acum spre următorul termen din dosarul 3657/2/2026.

Ce prevedea proiectul legii salarizării

Pentru a înțelege miza acestei suspendări, trebuie amintit conținutul exact al proiectului legii salarizării, publicat de minister pe 17 iulie 2026. Varianta de atunci aducea, pe de-o parte, majorări așteptate de personalul medical. Sporul pentru munca în trei ture sau sistem 12/24 urca de la 10% la 15% din salariul de bază. În plus, tariful orar pentru munca în weekend, sărbători legale și alte zile nelucrătoare creștea la +30%, față de doar +10% în varianta anterioară.

Proiectul introducea și o diferențiere clară a gărzilor. Cele de urgență plătite integral în zilele lucrătoare și cu +20% în weekend. Cele de monitorizare, la 75% din tariful gărzilor de urgență, iar garda la domiciliu urca spectaculos, de la 15% la 40% din tariful orar. Se adăuga și o indemnizație lunară de 50% din salariul de bază pentru personalul didactic medico-farmaceutic cu activitate integrată pe jumătate de normă.

Nemulțumirea Federației Sanitas viza însă alt capitol. Sporurile pentru condiții de muncă, reorganizate pe niveluri — până la 50% pentru condiții deosebit de periculoase, 30%, 15% și 5% pe celelalte trepte. Însă, ele sunt plafonate strict, la maximum 10%, respectiv 20% din personal, pe categorii. Sindicatul a considerat că aceste plafoane riscă să diminueze veniturile reale ale unei părți importante a angajaților, în ciuda majorărilor anunțate pentru ture și gărzi.

Un conflict care venea deja din stradă

Chiar înainte de decizia Curții de Apel București, tensiunile ajunseseră la un punct critic. Federația Sanitas a făcut o grevă de avertisment pentru 20 iulie 2026. Sindicaliștii consideră că varianta îmbunătățită a proiectului este insuficientă pentru a elimina riscul de scădere a veniturilor reale ale personalului medical. Liderul sindical Iulian Pope a cerut necesitatea unor negocieri suplimentare cu reprezentanții politici, înainte ca proiectul să ajungă în fața Guvernului și a Parlamentului.

Suspendarea procedurii dispusă acum de instanță mută, practic, disputa dintr-un registru al protestului stradal într-unul strict juridic. Rămâne de văzut dacă Ministerul Muncii va ataca decizia cu recurs. Sau, pur și simplu va relua procedura ținând cont de obiecțiile ridicate de sindicat.