Factura la chirie a devenit combustibilul politic cel mai inflamabil din Europa

Lisabona, 99% din salariu pe chirie, Tirana, 93%. Milano,75%. Cele mai frecvente motive pentru a vota la alegerile europene au fost prețurile în creștere și costul vieții. Nu e surprinzător, în condițiile în care în ultimii 10 ani chiriile medii din bloc au crescut cu 19%, în timp ce prețurile locuințelor au explodat.
A apărut primul comisar pentru locuințe la UE, de vreme ce factura la chirie poate fi văzută ca termometru politic.

Economia abstractă a inflației și ratelor dobânzilor devine concretă în momentul în care un tânăr din Porto deschide extrasul de cont și descoperă că a plătit chiria cu 85% din salariul lunar. Sau că în Lisabona suma depășește, în medie, 99% din venitul net, potrivit The Economist.

Lisabona este cea mai inaccesibilă piață de închiriere din Europa, cu chiria medie consumând peste 99% din salariul net. Tirana ocupă locul al doilea, cu chirii care depășesc 93% din salariile locale. Porto, Milano și Malaga se numără și ele printre piețele cele mai tensionate, cu locatarii cheltuind între 75% și 85% din venitul lunar pe o garsonieră centrală.

Generația care nu își permite să fie independentă

Persoanele cu vârste între 18 și 34 de ani sunt cele mai afectate. Peste un sfert cheltuiesc mai mult de 40% din venitul disponibil pe locuință. Acesta este un nivel considerat de economiști drept supraîndatorare gravă. Aproape unul din patru trăiesc în condiții de supraaglomerare și experimentează stresul locuinței de două până la trei ori mai intens decât cei de peste 65 de ani. Tinerii amână independența, formarea familiei și stabilitatea financiară. Sănătatea mentală este și ea afectată.

Europa are nevoie de 10 milioane de locuințe suplimentare pentru a ține pasul cu cererea. Adulții tineri amână mutarea din casa părinților, familiile nu găsesc locuințe mai mari, iar muncitorii sunt uneori nevoiți să locuiască la distanțe mari de locurile de muncă.

De la Lisabona la Amsterdam la Praga, protestele se înmulțesc

Analiștii spun că lipsa locuințelor accesibile alimentează neliniștea socială, fuzionând cu alte teme fierbinți în protestele împotriva supra-turismului și în revolte anti-migrație izbucnite în orașe din Spania și Portugalia până în Marea Britanie. Partidele de extremă dreaptă au atribuit sistematic penuria locuințelor imigrației, transformând o criză structurală de ofertă într-un mesaj identitar electoral.

Raportorul special al ONU pentru dreptul la locuință adecvată, Balakrishnan Rajagopal, a avertizat că „criza locuințelor nu mai afectează doar persoanele cu venituri mici, migranții, familiile monoparentale, ci și clasele de mijloc. Aceasta este problema socială a secolului XXI”.

Răspunsul european: primul comisar pentru locuințe și 10 miliarde de euro

În 2025, Comisia Europeană și Banca Europeană de Investiții au anunțat un plan de acțiune pentru a investi circa 10 miliarde de euro în doi ani în proiecte de locuințe noi și renovarea fondului existent. Comisia a numit primul comisar european dedicat locuințelor . Este danezul Dan Jørgensen , care a prezentat în decembrie 2025 un Plan pentru locuințe accesibile, completat în martie 2026 cu propunerile Parlamentului European.

Faptul că pentru prima dată în istoria sa, Uniunea Europeană a considerat că are nevoie de un comisar dedicat exclusiv locuințelor, spune mai mult decât orice analiză politică despre amploarea și urgența acestei crize.