Analiză: ce votează Parlamentul în sesiunea extraordinară din această săptămână. Legile de care depind peste 4 miliarde de euro din PNRR

Parlamentarii au la dispoziție o săptămână pentru proiecte amânate de luni de zile sau chiar ani. Urgența vine din calendarul PNRR, care se încheie la 31 august. Guvernul interimar nu poate folosi ordonanțe de urgență și nici angajarea răspunderii pentru a trece aceste reforme. Adoptarea legilor deschide drumul către fonduri, însă plata depinde de evaluarea Comisiei Europene.

Programul este comprimat. Conform programului afișat pe site, Camera Deputaților aprobă luni agenda, apoi lucrează în comisii, iar miercuri are programat plenul cu vot final. Senatul începe cu ședințe ale comisiilor și un plen de la ora 14:00. O nouă ședință poate fi convocată spre finalul săptămânii pentru proiectele primite de la Camera Deputaților. 

De ce apar sume diferite pentru reformele restante

Pachetul complet cuprinde șase reforme legislative. Codul Urbanismului și legea decarbonizării sunt asociate fiecare cu 972 de milioane de euro. Celelalte patru reforme sunt legate fiecare de câte 770 de milioane de euro. În total, rezultă aproximativ 5,02 miliarde de euro. 

În această săptămână sunt așteptate însă numai cinci dintre cele șase legi. Proiectul salarizării unitare, asociat cu 770 de milioane de euro, stârnește încă mari controverse. Cele cinci reforme rămase însumează aproximativ 4,25 miliarde de euro. De aici provin diferențele dintre cifrele prezentate public. 

Sumele nu reprezintă câte un transfer automat după promulgarea fiecărei legi. Comisia Europeană verifică forma adoptată, îndeplinirea jalonului și documentele din cererile de plată. O reformă îndeplinită parțial poate aduce o plată redusă sau o suspendare. 

Codul Urbanismului

Codul Urbanismului încearcă să adune într-un singur act normativ regulile privind amenajarea teritoriului și autorizarea construcțiilor. Proiectul ar trebui să comaseze prevederi din legislația actuală, să simplifice procedurile și să introducă mai multă digitalizare. Camera Deputaților este forul decizional. 

Pentru București, una dintre cele mai disputate prevederi privește autorizațiile de construire. Referendumul făcut printre bucureșteni odată cu alegerile locale din 2024 prevedea transferul acestei competențe de la primăriile de sector către Primăria Capitalei. 

PSD declară că susține transferul, dar cere ca el să se aplice odată cu următorul mandat al administrației locale, invocând problemele penale ale primarului Ciprian Ciucu. Sorin Grindeanu a anunțat că vor depune un amendament pentru prorogarea termenului în 2028.

,,PSD-ul nu va da pe mâna unui inculpat, cum este Ciprian Ciucu în acest moment, toate autorizațiile de construire din București, acest inculpat fiind acuzat ca a luat șpagă tocmai de la dezvoltatorii imobiliari. Nu vom face acest lucru”, a declarat Sorin Grindeanu.

Proiectul se află în Parlament din 2023 și a fost adoptat tacit de Senat. După mai mulți ani de blocaj, votul din această săptămână ar trebui să stabilească forma finală a uneia dintre cele mai ample reforme din construcții. 

Decarbonizarea încălzirii

A doua reformă cu valoarea de 972 de milioane de euro privește decarbonizarea sectorului de încălzire și răcire. Proiectul urmărește trecerea către pompe de căldură, energie solară, surse geotermale și alte tehnologii cu emisii reduse. Prevede și diminuarea treptată a folosirii biomasei forestiere și a lemnului pentru încălzire. 

Prima variantă a proiectului a fost respinsă de Senat la finalul lunii iunie, după ce nu a strâns suficiente voturi. Reforma a fost reluată, iar PSD și UDMR au depus amendamente. 

Sorin Grindeanu a anunțat în această dimineață că PSD va susține proiectul numai în forma care include amendamentele depuse împreună cu UDMR. 

Votul are efecte directe asupra investițiilor în termoficare și modernizarea sistemelor de încălzire. Forma finală trebuie să rămână compatibilă cu jalonul acceptat de Comisia Europeană.

Bonusuri pentru angajații ANAF și ai Vămii

Un alt proiect introduce un sistem de recompensare a angajaților ANAF și ai Autorității Vamale. Bonusurile vor depinde de veniturile suplimentare aduse la buget și de indicatori măsurabili de performanță. Reforma este asociată cu 770 de milioane de euro din PNRR. 

Recompensa ar urma să fie variabilă și temporară. Sumele acordate într-un an nu pot depăși 12% din bugetul destinat salariilor de bază. Pentru cazurile care aduc statului peste un milion de euro, proiectul prevede o recompensare separată, după încasarea efectivă a banilor și confirmarea definitivă a creanței. 

Autorii proiectului susțin că sistemul evită transformarea bonusurilor într-un drept salarial permanent. Din punct de vedere politic, proiectul a provocat mai puține tensiuni. PSD a anunțat că îl susține în forma negociată. Forma finală votată va stabili indicatorii folosiți și condițiile în care bonusurile pot fi acordate.

Cariera funcționarilor publici

Modificarea Codului administrativ reglementează cariera funcționarilor publici și gestionarea personalului contractual. Sunt vizate recrutarea, concursurile, promovarea și evaluarea performanțelor. Și această reformă este legată de 770 de milioane de euro din PNRR. 

Scopul declarat este construirea unui sistem bazat pe competențe și rezultate. Proiectul ar trebui să clarifice traseul profesional al funcționarilor și criteriile folosite la ocuparea posturilor de conducere.

Nici aici nu se anunță un conflict politic comparabil cu disputele privind salarizarea sau integritatea. PSD a transmis că susține proiectul. Senatul este prima Cameră sesizată, iar votul final aparține Camerei Deputaților. 

Legea integrității: conflict între PSD și USR

Proiectul privind integritatea reunește reguli despre incompatibilități, conflicte de interese, declarații de avere și atribuțiile Agenției Naționale de Integritate. Adoptarea lui este legată de alte 770 de milioane de euro și contează și în procesul de aderare la OCDE. 

Disputa privește sancțiunile și limitele controlului ANI. PSD a acuzat USR că a introdus amendamente care reduc interdicțiile aplicabile în anumite cazuri de incompatibilitate sau conflict de interese. Au existat controverse și privind publicarea declarațiilor de avere. 

Sorin Grindeanu a anunțat că PSD va vota legea numai într-o formă agreată cu Agenția Națională de Integritate și compatibilă cu deciziile Curții de Justiție a Uniunii Europene. El susține că partidul nu va accepta amendamente care reduc atribuțiile ANI sau slăbesc regimul incompatibilităților.

USR respinge acuzațiile lui Sorin Grindeanu. Deputatul Alexandru Dimitriu susține că prevederile contestate au fost redactate la Ministerul Justiției, în mandatul ministrului PSD Radu Marinescu, pentru punerea legislației în acord cu o decizie a Curții de Justiție a UE. 

Dominic Fritz afirmă, la rândul său, că legea reglementează doar situațiile viitoare și nu poate produce efecte retroactive în cazul său, așa cum acuzau inițial social-democrații. Liderul USR acuză PSD că urmărește păstrarea controlului politic asupra ANI și avertizează că blocarea proiectului pune în pericol aproape 800 de milioane de euro din PNRR.

Forma finală rămâne una dintre cele mai sensibile din această sesiune, deoarece trebuie să treacă de votul coaliției și de evaluarea Comisiei Europene.

Legea salarizării rămâne în afara acestei sesiuni

A șasea reformă este legea salarizării unitare, asociată cu 770 de milioane de euro din PNRR. Proiectul ar trebui să refacă ierarhia salariilor din sectorul public, să reglementeze sporurile și să lege o parte din venituri de performanță. 

Legea nu este pregătită pentru vot în această săptămână. Guvernul nu a obținut consensul sindicatelor și nici un acord politic asupra formei finale. Organizațiile din Educație și Sănătate au acuzat lipsa unui dialog real. 

PSD, prin vocea lui Sorin Grindeanu, condiționează votul de acceptarea amendamentelor formulate de organizațiile sindicale. Sorin Grindeanu a mai transmis că partidul nu va susține o lege care produce scăderi de venituri pentru medici, profesori sau militari.

Premierul interimar Ilie Bolojan a vorbit despre o nouă sesiune extraordinară la începutul lunii august. Fără această lege, România nu poate închide întregul pachet de aproximativ cinci miliarde de euro. 

Despre amânarea Legii Salarizării timp de trei ani, puteți citi mai pe larg în analiza Newsedge.

Acordul SAFE: 16,68 miliarde de euro pentru apărare

Parlamentul trebuie să aprobe și acordul de împrumut SAFE încheiat între România și Uniunea Europeană. Valoarea lui este de 16,68 miliarde de euro. Suma este separată de fondurile PNRR și reprezintă un împrumut, nu o finanțare nerambursabilă. 

Banii sunt destinați investițiilor în apărare, infrastructură strategică și industria națională. După intrarea în vigoare a acordului, România poate solicita o prefinanțare de 15%, echivalentul a aproximativ 2,5 miliarde de euro. Printre condiții se află realizarea unor achiziții comune cu cel puțin încă un stat participant. 

TVA-ul pentru locuințe, după blocajul de la Cadastru

Senatul are pe agendă și două proiecte legate de cota redusă de TVA pentru locuințe. Actualul termen expiră la 31 iulie. Blocajul informatic de la ANCPI a împiedicat finalizarea unor intabulări și tranzacții înaintea acestei date. 

Cota de 9% se aplică, în condițiile regimului tranzitoriu, unei singure locuințe de maximum 120 de metri pătrați. Valoarea nu poate depăși 600.000 de lei fără TVA, iar livrarea trebuie făcută până la termenul legal. După expirare, cota standard ajunge la 21%. Pentru o locuință aflată la plafon, diferența poate urca până la 72.000 de lei. 

PSD cere prelungirea aplicării cotei de TVA de 9% până la 1 octombrie. Sorin Grindeanu a inclus măsura între proiectele pe care partidul vrea să le vadă adoptate în această sesiune extraordinară.

Proiectul a generat tensiuni și în interiorul PNL. Senatoarea Nicoleta Pauliuc cere prelungirea termenului până la 31 octombrie 2026 pentru cumpărătorii care aveau antecontracte înainte de 1 august 2025, dar nu și-au putut finaliza tranzacțiile din cauza blocajului informatic de la Cadastru. Pauliuc spune că Ilie Bolojan s-a opus, invocând riscuri pentru veniturile bugetare și pentru un jalon PNRR de 1,3 miliarde de euro. Senatoarea PNL susține, însă, că măsura nu creează beneficiari noi, deoarece categoria persoanelor eligibile este deja închisă.

Data noii prelungiri nu era stabilită definitiv la începutul sesiunii. Președintele Senatului a indicat drept variantă 31 august, în timp ce PSD și AUR au susținut extinderea până la 1 octombrie. Parlamentul trebuie să aleagă o formă comună. 

Prima de 1.500 de lei pentru profesori și măsuri în sănătate

Camera Deputaților va dezbate ordonanța privind prima de carieră didactică. Sprijinul are o valoare de 1.500 de lei net și se adresează personalului didactic și auxiliar eligibil. Cel puțin 65% din sumă trebuie folosită pentru pregătire profesională.

Sorin Grindeanu a anunțat că PSD cere adoptarea proiectului în actuala sesiune extraordinară. 

Pe agenda Camerei se află și un proiect care înăsprește sancțiunile pentru amenințarea sau agresarea personalului din unitățile medicale. Sunt protejați angajații medicali, personalul auxiliar și personalul nemedical aflat în exercitarea atribuțiilor. Proiectul a fost adoptat în unanimitate de Senat.

Separat, PSD cere deblocarea posturilor din sistemul de sănătate. Sorin Grindeanu a inclus măsura între prioritățile partidului pentru această săptămână. Postarea sa făcută în această dimineață nu indică însă proiectul concret, numărul posturilor vizate sau impactul bugetar.

Prima pentru profesori și proiectul privind protecția personalului medical figurează pe agenda parlamentară. Ele nu fac parte din cele cinci reforme PNRR asociate sumei de 4,25 miliarde de euro. Deblocarea posturilor din sănătate rămâne, deocamdată, o solicitare politică suplimentară a PSD.

Ce urmează până vineri

Luni, activitatea se împarte între comisiile celor două Camere și plenul Senatului. Camera Deputaților are votul final programat miercuri, iar Senatul se poate reuni din nou joi pentru proiectele în cazul cărora este for decizional. Codul Urbanismului se află deja la Camera Deputaților, în timp ce legea integrității, decarbonizarea și acordul SAFE trebuie să parcurgă traseul dintre cele două Camere.

Până la finalul săptămânii, Parlamentul ar putea adopta cinci dintre cele șase reforme legislative asociate pachetului de aproximativ cinci miliarde de euro. Legea salarizării unitare, legată de circa 770 de milioane de euro, rămâne în afara actualei sesiuni.

Nici adoptarea celorlalte proiecte nu deblochează automat banii. Comisia Europeană trebuie să verifice forma legilor și îndeplinirea fiecărui jalon. Aproximativ 4,25 miliarde de euro depind de cele cinci reforme discutate acum, iar suma asociată Legii salarizării unitare rămâne în continuare sub semnul întrebării.