EXCLUSIV. Cum a scăpat Eugen Tomac de plata unui prejudiciu de 1,7 milioane lei. Decizia instanței apărută cu o săptămână înainte să fie vehiculat ca premier

Pe 19 mai 2026, Curtea de Apel București a respins apelul statului român împotriva lui Eugen Tomac într-un dosar civil în care instituția pe care acesta o condusese îi solicita recuperarea unui prejudiciu de peste 1,7 milioane de lei. Curtea menține astfel decizia Tribunalului București din februarie 2025, care a admis excepția prescripției invocată de pârât (n.r. Eugen Tomac).

Pe 25 mai, numele europarlamentarului apărea în mai multe publicații pe surse drept favorit al președintelui Nicușor Dan pentru funcția de prim-ministru al României.

Hotărârea Curții de Apel nu e definitivă. Ea poate fi atacată în termen de 30 de zile. 

E important de spus că hotărârea nu a analizat dacă actualul europarlamentar este sau nu răspunzător pentru prejudiciul invocat. 

Instanțele au decis că statul a introdus acțiunea prea târziu. Astfel, și-a pierdut dreptul de a solicita recuperarea banilor în instanță, din cauza depășirii termenului legal de prescripție.

Contextul

Originea cazului se află într-un audit realizat de Curtea de Conturi asupra activității Departamentului pentru Românii de Pretutindeni (DRP) pentru perioada 2010–2011. 

Potrivit informațiilor din presă, prin Decizia nr. 12 din 1 iunie 2012 instituția a identificat un prejudiciu legat de activitatea Departamentului din perioada în care Eugen Tomac ocupa funcția de secretar de stat și ordonator terțiar de credite.

Măsurile și constatările au fost contestate în instanță, iar litigiul a ajuns la ICCJ. În 2018, instanța supremă pronunță o soluție definitivă. Potrivit relatărilor apărute în presă, o parte dintre măsurile Curții de Conturi au fost menținute, iar altele anulate/modificate.

Ulterior, în demersurile de recuperare a prejudiciului, DRP a susținut că Tomac ar fi aprobat finanțări pentru mai multe proiecte cu încălcarea prevederilor legale aplicabile la acel moment. 

Tribunalul București

Pe 15 noiembrie 2023, Departamentul pentru Românii de Pretutindeni a înregistrat la Tribunalul București, Secția a V-a Civilă o cerere de chemare în judecată împotriva lui Eugen Tomac.

Publicația Fanatik relata în ianuarie 2026 că instituția solicita obligarea acestuia la plata unei sume de aproximativ 1,7 milioane de lei. La acestea, se adăugau penalități și dobânzi.

Dosarul a avut mai multe termene în 2024. Pe 21 februarie 2025, Tribunalul București a pronunțat Hotărârea nr. 241/2025, prin care a admis excepția prescripției dreptului material la acțiune invocată de Tomac și a respins cererea statului ca prescrisă, potrivit portalului instanțelor.

Raționamentul instanței este strict procedural. Faptele imputate datează din 2010–2011. Termenul de prescripție aplicabil este de trei ani. Tribunalul a stabilit că acest termen a început să curgă de la data de 19 octombrie 2018. Atunci când ICCJ pronunțase decizia definitivă în contestația împotriva Deciziei Curții de Conturi. Adică momentul de la care instanța a apreciat că statul cunoștea sau trebuia să cunoască paguba și persoana responsabilă.

Cererea fusese transmisă pe 13 noiembrie 2023, cu aproape doi ani după expirarea termenului. Instanța a reținut că demersurile interne ale statului pentru cuantificarea exactă a prejudiciului după 2018 nu modifică momentul de la care curge prescripția. Fondul cauzei nu a fost examinat în nicio instanță.

Curtea de Apel: 19 mai 2026

Statul a făcut apel pe 6 martie 2026. Dosarul a fost înregistrat la Curtea de Apel București, Secția a IV-a Civilă pe 19 martie 2026, potrivit portalului instanțelor. 

La primul termen, pe 19 mai 2026, Completul a pronunțat Hotărârea nr. 622/2026: respinge apelul ca nefondat. 

Decizia nu este definitivă. Ea poate fi atacată cu recurs în termen de 30 de zile de la comunicare.

Calendarul

Decizia Curții de Apel din 19 mai a apărut cu mai puțin de o săptămână înainte ca numele lui Eugen Tomac să fie vehiculat public pentru funcția de premier. La începutul săptămânii, mai multe surse politice îl indicau drept unul dintre favoriții pentru conducerea viitorului Guvern. 

Discuțiile au loc în plină criză politică, după trei săptămâni de negocieri intense la Cotroceni. Care nu au avut un rezultat clar, în condițiile unor poziții divergente între partide.

Spre deosebire de judecata în primă instanță de la Tribunalul București, unde cauza a trecut prin mai multe termene și amânări pe parcursul a aproape un an, în 2026 Curtea de Apel a soluționat dosarul la primul termen de judecată, pe 19 mai. 

La Tribunalul București, cauza a trecut prin mai multe termene și amânări în iunie, octombrie și decembrie 2024. Acestea au fost umate de o amânare de pronunțare pe 7 februarie 2025. Abia pe 21 februarie 2025, instanța a admis excepția prescripției invocată de Tomac.

În cazul apelului, dosarul a fost înregistrat pe 19 martie 2026 și soluționat două luni mai târziu, chiar la prima înfățișare. 

Instanța nu a judecat fondul

Instanțele nu au judecat niciodată fondul. Adică dacă Eugen Tomac este sau nu răspunzător civil pentru sumele constatate de Curtea de Conturi. 

Ceea ce au decis este că statul a pierdut dreptul de a recupera banii pe cale judiciară din cauza propriei întârzieri. Pentru că a depus dosarul la mai mult de 3 ani de la decizia ICCJ din 2018.

Un șir de litigii 

Procesul în care Curtea de Apel București a respins pe 19 mai 2026 apelul statului nu pare să fie primul conflict juridic dintre Eugen Tomac și instituțiile statului pornit de la activitatea Departamentului pentru Românii de Pretutindeni. Informațiile publice indică existența unei serii mai ample de litigii generate după controlul Curții de Conturi realizat asupra activității instituției pentru perioada 2010–2011.

Curtea de Conturi a emis în 2012 Decizia nr. 12 privind activitatea Departamentului în perioada în care Eugen Tomac era secretar de stat și ordonator terțiar de credite. Controlul a vizat mai multe tipuri de cheltuieli și finanțări realizate în acea perioadă. Măsurile dispuse de Curtea de Conturi au fost ulterior contestate în instanță.

Disputa a continuat ani la rând și a ajuns inclusiv la Înalta Curte de Casație și Justiție. În urma litigiilor, o parte dintre măsurile dispuse inițial de Curtea de Conturi au fost anulate, iar altele au rămas în vigoare. Aceste proceduri au stat ulterior la baza unor demersuri separate prin care statul a încercat recuperarea unor sume considerate prejudicii.

În decembrie 2022, Eugen Tomac a obținut o soluție favorabilă într-un proces distinct cu Departamentul pentru Românii de Pretutindeni. Potrivit Știripesurse, acel litigiu privea recuperarea unor sume acordate sub formă de premii unor reprezentanți ai comunităților românești din diaspora. Instanța a respins atunci acțiunea formulată împotriva lui Tomac.

Dosarul soluționat în mai 2026 pare să fie un episod separat din această serie de procese. Spre deosebire de cauza din 2022, în litigiul actual miza era recuperarea unei sume totale de peste 1,7 milioane de lei, conform informațiilor din presă.

Procesul nu s-a încheiat însă printr-o analiză a fondului acuzațiilor, ci prin admiterea excepției prescripției, soluție menținută și în apel.