Scena și foaia de examen. Metodele alternative de învățare pentru Bac sunt din ce în ce mai populare. Dar cu ce risc vin la pachet

Metodele alternative de învățare sunt văzute ca soluții de a reconecta elevii cu materia. Ele pot reduce distanța dintre programa școlară și felul în care adolescenții de astăzi înțeleg informația. Un bun exemplu este proiectul „Teatru pentru BAC” organizat de Universitatea Politehnică București și de Universitatea Naţională de Artă Teatrală şi Cinematografică. Operele din programa de examen sunt transformate în spectacole scenice. În locul comentariului primit la clasă, elevii văd conflictele dintre personaje jucate pe scenă. 

Regizorul spectacolelor educaționale, Florin Liță, spune în cadrul unui interviu pentru News Edge că miza nu a fost simplificarea literaturii, ci readucerea ei la viață. „Provocarea nu a fost să «rezumăm» operele pentru examen, ci să găsim pulsul lor viu. Am încercat să traducem textele din programa de Bacalaureat într-un limbaj scenic accesibil și contemporan, fără să pierdem nucleul lor literar: temele, conflictele, relațiile dintre personaje și întrebările pe care le ridică fiecare operă”, a spus el.

În viziunea echipei „Teatru pentru Bac”, spectacolele nu trebuie să înlocuiască lectura, ci să reprezinte un sprijin pentru elevi în înțelegerea textului. „Nu ne-a interesat o ilustrare didactică a comentariilor de manual, ci o întâlnire autentică dintre elev și text. Teatrul are capacitatea de a transforma analiza în experiență: ceea ce elevul descoperă într-o interpretare literară poate fi văzut, auzit și simțit direct pe scenă”, a adăugat regizorul.

Elevii au nevoie de metode alternative de învățare

Pentru mulți elevi, problema literaturii de Bac este lipsa conexiunii afective cu textul. Personajele rămân adesea nume fixe într-un eseu învățat mecanic. În teatru, însă, lucrurile stau altfel. Personajele au chip, au gesturi, sunt fix în fața lor. „Textul capătă voce, corp, vulnerabilitate, contradicții. Dintr-odată, personajele ies din zona abstractă a comentariului literar și devin oameni. Iar când un text începe să te emoționeze, să te incomodeze sau să te facă să te recunoști în el, înțelegerea devine mult mai profundă și mai personală”, explică Florin Liță.

Selecția fragmentelor dramatizate a fost făcută în funcție de relevanța pentru examen și de potențialul scenic. „În multe cazuri, fragmentele dramatizate sunt tocmai acelea în care literatura își arată cel mai pregnant dimensiunea teatrală. Conflictele devin vizibile, personajele capătă consistență, iar temele operei se exprimă cel mai puternic”, a continuat el.

„Să mai veniți”

Prin teatru, elevii înțeleg mai bine materia predată la clasă și dezvoltă o relație mai apropiată cu literatura. „Faptul că elevii și profesorii ne spuneau «să mai veniți» a devenit pentru noi unul dintre cele mai importante semne că proiectul are sens. Nu a fost doar despre o mai bună înțelegere a materiei, deși asta s-a întâmplat, ci și despre crearea unei relații mai vii și mai personale cu literatura”, a declarat regizorul.

Teatrul funcționează și în cazul analizei teoretice. Simbolurile, metaforele sau construcția personajelor sunt mai ușor de înțeles atunci când sunt puse în scenă. „Simbolistica poate fi văzută și simțită prin imagine, spațiu, corp sau ritm, iar construcția personajelor se dezvăluie prin voce, relații, acțiune și conflict. Nu mai vorbim doar despre metaforă, personificare sau raporturi dintre personaje. Le vedem funcționând, în timp real, în interiorul unei povești”, a completat Florin Liță.

Există și riscuri

Dar, bineînțeles, metodele alternative au și limite. Psihologul și psihoterapeutul Beatrice Busuioc spune pentru News Edge că există un risc real ca elevii să confunde familiaritatea cu materia cu stăpânirea reală a informației. „Există acest risc și el este bine documentat în literatura despre «iluzia de înțelegere». Elevul simte că stăpânește materia pentru că a urmărit un material captivant, fără să fi trecut prin efortul real al prelucrării și aplicării conținutului”, declară specialista.

Potrivit specialistei, videoclipurile, teatrul sau explicațiile interactive activează emoția și identificarea cu personajele. Ceea ce creează senzația de claritate. Însă nu garantează automat învățarea profundă. „E diferența între «mi se pare logic» și «pot explica și rezolva singur»”, spune Beatrice Busuioc.

Dacă metodele alternative de învățare nu sunt completate de exercițiu concret, ele pot reprezenta doar un consum pasiv și nu duc la performanță. „Un elev care se pregătește doar prin a urmări explicații video sau scenete poate ajunge să confunde recunoașterea cu stăpânirea reală a materiei, iar această supraîncredere devine vizibilă abia în situația de examen”, a subliniat psihologul.

Stresul se gestionează diferit

Beatrice Busuioc spune că metodele alternative pot reduce foarte mult stresul asociat Bacalaureatului atunci când sunt integrate inteligent. „Explicațiile video, aplicațiile, hărțile mentale, testele online și tehnicile ludice cresc sentimentul de control al elevului: înțelege mai ușor, vede progrese și are experiența că «poate reuși», ceea ce scade anxietatea de evaluare”, spune ea.

Elevii simt că au acces mai ușor la informație și că pot înțelege materia pas cu pas. Ceea ce este mai ușor de gestionat și contează foarte mult într-o perioadă în care mulți adolescenți descriu Bacalaureatul ca pe o experiență de suprasolicitare continuă. 

Totuși, aceeași tehnologie care ajută poate deveni și sursă de suprasolicitare. Beatrice Busuioc spune că elevii ajung uneori prinși între platforme și materiale obligatorii. „Supraîncărcarea cu platforme, cursuri, webinarii, grupuri online și materiale «must see» poate alimenta comparația socială, sentimentul că «nu fac destul» și anxietatea de performanță”, menționează specialista.

În loc să simplifice procesul, metodele alternative riscă astfel să transforme pregătirea într-o expunere permanentă la informație. Din punct de vedere psihologic, apare senzația că nu e niciodată suficient. „Elevul nu se mai simte susținut de metode, ci urmărit de ele”, afirmă psihologul.

Învățare sau divertisment?

Beatrice Busuioc este de părere că trebuie să se țină cont și de confuzia dintre învățare și divertisment. „Metodele alternative riscă să deplaseze accentul de la obiectivul de învățare la «să fie interesant». Iar elevul ajunge să creadă că, dacă nu e distractiv, nu are rost”, declară ea.

În timp, creierul se poate obișnui cu suprastimularea continuă, cu efectele vizuale și cu ritm rapid. Ceea ce face mult mai dificil contactul cu realitatea examenului, adică cu liniștea și cu concentrare susținută. În cazul Bacalaureatului, performanța reală apare atunci când experiența interactivă este urmată de exercițiu concret, de eseuri scrise, de teste rezolvate și de simulări în condiții reale.

„Fiecare video, piesă de teatru, podcast sau aplicație trebuie urmată de răspunsuri scrise și exerciții făcute ca la examen”, spune Beatrice Busuioc. Ea punctează faptul că soluția nu este renunțarea la metodele moderne, ci echilibrul dintre ele și efortul intelectual autentic. „Zona sănătoasă nu este «cu cât mai multe metode, cu atât mai bine», ci o combinație deliberată: câteva instrumente alternative bine alese, integrate într-un program realist”, a spus psihologul.

Adolescenții nu mai caută doar informație, ci și experiență. Iar pentru unii dintre ei, drumul către Bacalaureat începe astăzi nu într-un caiet de comentarii, ci într-o sală de teatru. Iar dacă găsesc echilibrul între cele două, pot avea rezultate bune cu succes.