Eșecul negocierii de la Cotroceni. De ce se implică Nicușor Dan în discuțiile despre legea salarizării, dar a tăcut în criza energetică

Am putea răspunde simplu: „pentru că e rolul său de mediator”. Principalul său rol de mediator ar fi să pună un prim-ministru. Și acolo a făcut pasul în lateral și a cerut o soluție partidelor. Acum nu mai așteaptă partidele să vină din vacanță și nici guvernul să respingă cererile sindicatelor. De ce o face?

Ce a declarat Dragoș Pâslaru la sfârșitul întâlnirii

• Nu s-a luat nicio decizie cu privire la adoptarea legii în Parlament, fiind prezentate doar progresele din ultimele 3-4 săptămâni. Ministerul Muncii are la dispoziție o săptămână pentru a pune pe masă un proiect concret. „În această seară nu a fost luată nicio decizie cu privire la adoptarea sau nu a acestei legi în Parlament. Au fost prezentate progresele înregistrate în ultimile 3-4 săptămâni. Ar trebui ca, în un interval, așa cum a precizat și noi președintele întâlnirii, ca într-o săptămână să avem un proiect care să știm vreau, dacă se poate sau nu, să fie susținut în Parlament,” a anunțat ministrul.
• În sectorul sănătății: Cadrul și principiile generale au fost agreate cu sindicatele, însă cerințele privind o salarizare diferențiată pe spitale/specializări și sporul pentru sâmbete, duminici și sărbători legale depășesc anvelopa financiară de 12 miliarde de lei prevăzută pentru 2027. „Pe domeniul de sănătate, administrația prezidențială a mediat discuțiile în care ne-am reîntâlnit cu sindicatele și am lucrat tehnic susținut în ultima perioadă,” a precizat Pâslaru
• În educație: Au fost corectate aspecte privind plata cu ora, indemnizația de dirigenție (proporțională cu numărul de elevi) și s-a introdus un spor de 10% pentru tutoriat/îndrumare metodologică în învățământul universitar.
• Soluția bugetară și problema noii grile pentru profesori: S-a propus identificarea unui spațiu bugetar de 3 miliarde de lei pentru 2028 (prin amânarea unor elemente legate de performanță în alte sectoare) pentru a aduce salariul profesorului debutant la nivelul salariului mediu brut pe economie. Totuși, sindicatele semnalează că grila devine mult prea compactată, feliile salariale dintre debutanți și profesorii cu peste 25-30 de ani vechime fiind foarte mici.

Concluzii pe tema legii salarizării

În primul rând putem observa că primul scandal serios, de la finalul celui pe pensiile și drepturile magistrațiilor, este acesta, care privește salariile și grilele din domeniile sănătății și educației. Două sectoare importante, ultima fiind mereu o „cenușăreasă” a salarizării. Sectorul sănătății, și el de bază, având în vedere hemoragia de cadre medicale către vest care se mai domolise în ultimii ani, dar amenință să se reia. Ambele sectoare au personal insuficient în multe regiuni ale țării și de multe ori insuficient calificat. Ori în aceste condiții menținerea unei salarizări decente contează.

Constatăm că revoluționarul Bolojan a renunțat să se mai războiască cu polițiștii și militarii (povestea pensiilor speciale din sectoarele de apărare a fost parcată) sau cu funcționarii din administrație, a lăsat-o mai moale și cu omorârea băieților deștepți sau a combinagiilor din companiile de stat și se luptă, pe terenul legii salarizării, cu profesorii și doctorii.

De ce a apărut în ecuație Președintele

Nicușor Dan a fost foarte rezervat în declarații în ultima lună. Eșecul de a construi o majoritate l-a făcu să se retragă și să îndemne partidele la cooperare. Bolojan a zis „mulțumesc” și a început să dea smetii în dreapta și în stânga tuturor. Inclusiv pe legea salarizării. Unde el și ministrul Muncii pus de el au ieșit de la început cu poziții nenegociabile si respingând orice sugestie a sindicatelor.

Minciunile guvernamentale s-au spus, cu aceeași sprânceană ridicată: „nu scade niciun salariu prin noua lege”, a afirmat în repetate rânduri Pâslaru, deși chiar Bolojan, într-un interviu recent, a recunoscut că o parte a personalului medical va avea nevoie de compensații.

Nicușor Dan și-a dat seama că terenul e gol. Așa că a procedat ca și înainte de desemnarea lui Bolojan ca prim-ministru, când a făcut public faptul că nu este de acord cu mărirea de TVA. Acum a chemat sindicatele la negocieri și a obligat guvernul să vină la masă la discuții. Să nu ne facem iluzii, nu vor fi modificări în direcțiile dorite de sindicate. Sau prea puține. Dar Nicușor Dan s-a poziționat de partea doctorilor și profesorilor, nu a guvernului.

De ce n-a intervenit Președintele și în scandalul crizei energetice

Dintr-un motiv extrem de simplu: când adversarul tău se face singur de râs nu te băga și nu-l deranja. Bolojan s-a aruncat singur în gura lupului, luând ministerul Energiei și sperând că va face dezvăluiri și „restructurări” spectaculoase. Nu i-au ieșit nici una nici alta, dar a primit în schimb nenorocirea ultimelor zile. În care miniștrii săi de la Apărare și Mediu au pozat în supereroi și au ajuns de râsul unei țări întregi, împotmoliți în nisipurile Dunării, printre stînci aruncate în aer și barje scufundate. Al doilea grup al centralei de la Cernavodă se închide azi în nervii unei populații care va plăti facturi uriașe și căreia i se cere să stingă lumina, în timp ce liberalii dansează la Untold. Bolojan a pierdut partida la Cernavodă, iar Președintele vrea să se asigure că va fi terminat definitiv așa că îi aduce și sindicatele pe cap.

PSD reclamă că cei patru miniștri ai lui Bolojan nu se pot pune de acord pentru un proiect coerent

Intervievat după ieșirea de la Cotroceni, fostul ministru al Muncii, Florin Manole, acceptă că s-au făcut progrese și că lucrurile arată mai bine față de draftul inițial al legii Pâslaru, dar precizează că este necesar ca, înainte de negocieri cu sindicatele, să existe o armonizare în interiorul guvernului Bolojan, între miniștrii Muncii, Sănătății, Educației și Finanțelor.

Condamnă acțiunile fostelor guvernări, dar procedează identic

Ministrul Pâslaru a găsit o „soluție” pentru învățământ, aruncând pisica în brațele viitorului guvern: majorări se vor face din 2028. Exact cum au procedat și guvernele Ciucă sau Ciolacu. De ce și-ar imagina cineva că în 2028 economia României va dudui? Din ce mai exact, pentru că pe parte de dezvoltare economică nu se mișcă nimic.

În realitate este o „vânzare a pielii ursului din pădure” în speranța că 2028, fiind an electoral, se va mai săpa puțin în pușculiță și se vor mai ridica puțin salarii înainte de campanie. Nimic diferit față de ce au făcut cei dinainte. În plus, prin această politică a „cârpelii”, de fiecare dată se discută doar despre salarii și niciodată despre curricula școlară, despre cât de subevoluat este sistemul de educație sau de sănătate în România și alte lucruri de structură, substanță și viitor.

Legea unică a salarizării, dacă va trece, va trece cu siguranță într-o formă care nu va mulțumi pe nimeni, va permite doar bifarea unui jalon PNRR. Dacă apoi vor veni și niște bani din PNRR, rămâne de văzut.

Bolojan va spune că a făcut o lege bună, PSD va susține că a reprezentat interesele sindicatelor, iar doctorii, profesorii, funcționarii sau militarii îi vor înjura pe toți. Președintele va spune și el că și-a făcut treaba și circul va merge înainte. Viața la fel, dar nimic nu va fi mai bine peste un an sau doi. Că nu prea e de unde și nici nu interesează pe nimeni.