Legea salarizării unitare ajunge, în această săptămână, la un moment decisiv pentru viitorul ei legislativ. Dragoș Pîslaru a avertizat într-o postare pe Facebook, că se apropie rapid termenul-limită de 31 august. Dincolo de acesta, România riscă să piardă un jalon important din fondurile PNRR. Ministrul a detaliat, într-un mesaj public, atât miza financiară a acestei reforme, cât și impactul ei direct asupra a peste 800.000 de angajați din sectorul public.
„Ultima turnantă” pentru un jalon critic din PNRR
Dragoș Pîslaru a scris luni că această săptămână ar putea fi ultima ocazie reală pentru obținerea unui acord politic privind legea salarizării unitare. „Azi intrăm pe ultima turnantă pentru a putea îndeplini un jalon critic pe PNRR, legat de legea salarizării, a cărui îndeplinire ar debloca 770 de milioane de euro pentru investiții”, a transmis ministrul.
Potrivit acestuia, actul normativ trebuie nu doar votat, ci și promulgat înainte de 31 august. E termenul-limită impus de calendarul fondurilor PNRR. Ministrul a subliniat că este vorba despre o reformă amânată deja de patru ani, readusă în discuție după perioada în care Guvernul a funcționat în regim interimar.Legea a fost, potrivit lui Pîslaru, ținta unei „campanii masive de dezinformare” în ultimele săptămâni.
Proiectul de lege alocă, potrivit ministrului, aproximativ 12 miliarde de lei pentru corectarea inechităților salariale existente. De asemenea, se stabilește un cadru predictibil pentru cheltuielile salariale și reașezarea sistemului de salarizare într-un sector public. Acesta a devenit, în timp, tot mai fragmentat între diverse categorii de angajați.
Legătura cu evaluarea Moody’s și impactul asupra ratingului
Dragoș Pîslaru a legat direct soarta legii salarizării de evaluarea de rating realizată vineri de agenția Moody’s. Cu acea ocazie, România a evitat, din nou, o retrogradare. „Lege menționată și în evaluarea Moody’s de vineri, cea în care am scăpat iar de scăderea ratingului pentru că Guvernul Bolojan a făcut reformele necesare și a atras banii europeni, în care se spune negru pe alb că adoptarea legii salarizării poate duce la o îmbunătățire a ratingului în viitor”, a precizat ministrul.
Potrivit lui Pîslaru, proiectul ar aduce creșteri salariale pentru peste două treimi dintre angajații vizați de noua lege. Ministrul a insistat asupra unei garanții esențiale inclusă în proiect, „un instrument legal ferm”. Prin acesta, niciun venit salarial nu ar urma să scadă. Sumele compensatorii sunt alocate exact pentru a proteja angajații ale căror venituri ar fi, altfel, afectate de reașezarea grilelor.
Apelul către liderii politici este „Fiți responsabili”
Dragoș Pîslaru a argumentat că adoptarea legii salarizării ar aduce un beneficiu suplimentar, dincolo de cel financiar imediat. Aceasta ar fi predictibilitatea salarială pe termen lung. Potrivit ministrului, acest lucru ar elimina „promisiunile uzuale de creșteri de salarii” specifice anilor electorali. El include și scrutinul din 2028 în acest scenariu pe care îl descrie drept „echivalent cu o dramă pentru partidele populiste”.
„Dispare arbitrarul și scenariul cu «dacă susții partidul X, atunci se dă mai mult». Totul înlocuit cu realism și creșteri atât cât ne permitem cu toții astăzi, după guvernări care au amăgit mult și au dat foc la bugetul public”. Astfel a scris ministrul, într-o formulare ce rezumă filosofia declarată a reformei propuse.
Mesajul final al lui Pîslaru a fost adresat direct clasei politice: „Vă rog, fiți responsabili și contribuiți la trecerea legii. Meritul poate fi împărțit în mod firesc de partidele care vor susține această lege, care este bună nu doar pentru cele circa 4 miliarde de lei pe care îi putem trage pe PNRR, ci pentru că ajută direct peste 800.000 de angajați în sectorul public, fără să îi afecteze negativ pe restul”.
