Diagnosticarea târzie, inamicul permanent. Tuberculoza în România și de ce pacienții ajung la medic abia în „ceasul al doisprezecelea”

Tuberculoza este o boală infecțioasă cauzată de o bacterie care afectează în principal plămânii. Boala se transmite prin aer, de la o persoană la alta. Simptomele frecvente includ tuse persistentă, febră, transpirații și scădere în greutate. Boala poate fi tratată și vindecată, însă doar dacă este depistată la timp și tratamentul este urmat corect. 

„Sunt mai puţini bolnavi decât în anii anteriori, dar depistarea este târzie. Este cumul de patologii, nu doar tuberculoză pulmonară, ci şi tuberculoză cu mai multe localizări, tuberculoză cu cancer, tuberculoză cu boli renale, cu ciroze hepatice. Avem o gamă, o paletă fantastică de patologii asociate tuberculozei”, a declarat medicul, în cadrul unei conferințe dedicate Zilei Mondiale a Tuberculozei.

Data de 24 martie marchează anual Ziua Mondială a Tuberculozei, stabilită de Organizația Mondială a Sănătății. S-a decis această zi în memoria descoperirii bacilului tuberculozei de către medicul german Robert Koch, în anul 1882.

Tuberculoza rămâne o problemă la nivel global

La nivel global, tuberculoza rămâne o problemă majoră de sănătate publică. Conform celui mai recent raport al OMS, în 2024 s-au înregistrat aproximativ 10,8 milioane de cazuri noi și 1,25 milioane de decese cauzate de această boală. În Europa, deși numărul cazurilor este mai mic comparativ cu alte regiuni, există un procent ridicat de forme rezistente la tratament, ceea ce face boala mai dificil de controlat.

În România, în 2025 au fost raportate 7.666 de cazuri de tuberculoză la adulți și 296 la copii. Deși incidența este în scădere, situația diferă de la o regiune la alta. De exemplu, în județul Iași, incidența rămâne ridicată. Ceea ce plasează zona printre cele mai afectate din țară.

Mediul rural are de suferit

Medicul ieșean atrage atenția că una dintre cauzele principale ale diagnosticării târzii este accesul limitat la servicii medicale. Ea se referă cu precădere la situațiile din mediul rural. „Cu siguranţă că este vorba de un declin în starea de sănătate a populaţiei. M-am întrebat de ce un judeţ care are o prestaţie atât de bună poate să aibă astfel de situaţii. Și am făcut o analiză pe 10 ani, pe trei elemente: starea de persoane fără ocupaţie, starea de persoană neasigurată şi mediul rural”, a mai spus dr. Adriana Sorete Arbore. 

„Am ajuns la următoarea concluzie: 80% din persoane provin din mediul rural, între 40 şi 50% sunt fără ocupaţie, şi cam acelaşi procent, chiar mai mare, este fără asigurare medicală sau nu-şi cunoaşte medicul de familie. Asta ne spune că avem de lucru la asistenţa medicală în zonele rurale, că în aceste zone trebuie intensificată activitatea atât a reţelei de medicină primară, cât şi a medicilor specialişti care se ocupă de tuberculoză. Şi ne mai spune un lucru care de altfel este arhicunoscut: tuberculoza este o boală socială cu unele aspecte medicale. Nu putem să avem aşteptări în situaţia în care oamenii nu au bani să existe, să îşi întreţină familia, să se întreţină pe ei”, a explicat dr. Sorete.

Problemele societății se reflectă în sănătatea populației

Specialiștii subliniază că tuberculoza este strâns legată de condițiile de trai, sărăcie și accesul la servicii medicale. În contextul instabilității economice, al conflictelor și al efectelor post-pandemice, problemele pot deveni și mai acute. Ceea ce ar influența direct starea de sănătate a populației.

„Mesajul pe care Organizaţia Mondială a Sănătăţii îl propune pentru acest an este unul mobilizator, de intensificare a activităţii de depistare şi tratament corect: ‘Da! Putem pune capăt tuberculozei: Conduşi de comunităţi, susţinuţi de angajament ferm!’. Această temă pune accent pe acţiuni urgente, angajament politic la nivel înalt şi eforturi comunitare pentru a accelera obiectivul de a pune capăt epidemiei de tuberculoză”, a mai afirmat medicul, citat de stiripesurse.ro.