Descoperire spectaculoasă pe Marte. Pietre prețioase care ar putea rescrie istoria Planetei Roșii

Majoritatea acestor minerale sunt foarte mici. Multe au dimensiuni microscopice. Elementele chimice din care sunt formate sunt răspândite pe Marte, însă mineralele în sine sunt rare și s-au format, cel mai probabil, în condiții diferite față de cele de pe Terra, notează un articol publicat de IFL Science.

Din acest motiv, cercetătorii nu se așteaptă să descopere safire sau rubine de dimensiuni mari. În schimb, aceste minerale ar putea ascunde ceva mult mai valoros decât aspectul lor: indicii despre existența unei forme de viață în trecutul îndepărtat al planetei.

Granatele oferă indicii despre trecutul geologic al planetei

Recent, oamenii de știință au raportat prima identificare a unui granat într-un meteorit marțian. Descoperirea este importantă nu doar pentru că granatele sunt apreciate ca pietre prețioase. Pentru geologi, ele reprezintă instrumente valoroase de studiu.

Granatele funcționează ca geobarometre și geotermometre naturale. Cu alte cuvinte, ele păstrează informații despre presiunea și temperatura la care s-au format. Aceste date îi ajută pe cercetători să înțeleagă originea rocilor și condițiile geologice care existau pe Marte în urmă cu miliarde de ani.

Există mai multe explicații privind originea granatului descoperit. Una dintre posibilități este ca acesta să nu provină de pe Marte. Meteoriții marțieni ajung în spațiu în urma impactului unor asteroizi. În timpul acestui proces, ei ar putea încorpora materiale provenite din alte corpuri cerești.

Celelalte două scenarii sunt considerate mai interesante. Primul presupune că granatul s-a format în interiorul unor roci supuse unor temperaturi și presiuni foarte ridicate. Pe Pământ, astfel de roci metamorfice apar frecvent datorită mișcării plăcilor tectonice. Până în prezent, nu există dovezi că Marte ar fi avut un sistem similar de tectonică a plăcilor, însă cercetătorii iau în calcul existența altor procese capabile să producă astfel de roci.

A doua ipoteză este că granatul s-a format chiar în timpul impactului unui asteroid. Energia degajată în urma coliziunii poate genera presiuni și temperaturi suficiente pentru apariția acestui mineral. Echipa de cercetare analizează în continuare această posibilitate.

Potrivit lui James Darling, coautor al studiului și cercetător la Universitatea din Portsmouth, rezultatele adaugă o nouă dimensiune înțelegerii geologiei planetei Marte și deschid noi direcții pentru studiul evoluției acesteia.

Corindonul ar putea confirma existența unor procese extreme

O altă descoperire prezentată la Conferința pentru Științe Lunare și Planetare indică faptul că roverul Perseverance al NASA ar fi identificat urme de corindon pe Marte. Corindonul este oxid de aluminiu și reprezintă al doilea cel mai dur mineral natural cunoscut pe Pământ, după diamant. Rubinele și safirele sunt varietăți ale acestui mineral.

Rezultatele sunt în curs de evaluare științifică și descriu un fragment de corindon de dimensiunea unei pietricele. Aspectul său nu seamănă cu cel al rubinelor sau safirelor cunoscute pe Pământ. Totuși, descoperirea oferă noi indicii despre procesele geologice care au avut loc pe Marte, deoarece formarea corindonului necesită condiții extreme de temperatură și presiune.

Opalele, printre cele mai promițătoare descoperiri

În schimb, opalele par să fie mai răspândite pe Planeta Roșie. Aceste minerale au fost identificate atât de roverul Curiosity, cât și de Perseverance, în regiuni diferite ale planetei. În plus, în anul 2015, opale au fost descoperite și în meteoritul marțian Nakhla.

Analizele au arătat că unele dintre aceste minerale seamănă cu opalele de foc. Pe Pământ, opalele se formează în prezența apei din subteran. Din acest motiv, ele sunt considerate ținte importante în căutarea unor eventuale urme ale vieții antice de pe Marte.

Profesorul Martin Lee, autorul principal al studiului dedicat meteoritului Nakhla, declara la momentul publicării rezultatelor că fragmentul analizat era foarte mic, iar cantitatea de opal identificată era redusă. Cu toate acestea, descoperirea este considerată importantă, deoarece eventualele microorganisme marțiene ar putea fi conservate în astfel de depozite minerale.

Cheyava Falls, cea mai importantă probă adusă de Perseverance

În prezent, cea mai valoroasă rocă marțiană nu este însă o piatră prețioasă. Este vorba despre eșantionul numit Cheyava Falls. Acesta reprezintă cea mai convingătoare dovadă descoperită până acum că pe Marte ar fi putut avea loc procese biologice în trecut.

Pentru confirmarea acestei ipoteze, proba colectată de roverul Perseverance ar trebui analizată în laboratoare de pe Pământ. Misiunea Mars Sample Return, care urma să transporte eșantioanele pe Terra, a fost însă anulată de administrația Trump. În aceste condiții, viitorul probelor colectate de Perseverance rămâne incert.

Deocamdată, aceste mostre nu pot fi recuperate. Cercetătorii știu însă unde se află. Ele sunt depozitate în siguranță la marginea craterului Jezero, unde își așteaptă, pentru moment, șansa de a ajunge pe Pământ pentru analize detaliate.