De ce este important să uităm. Cercetătorii spun că memoria selectivă ne ajută să ne protejăm sănătatea mintală

Mulți oameni se îngrijorează atunci când uită nume, cuvinte sau detalii din viața de zi cu zi. Specialiștii spun însă că uitarea este un proces normal și necesar. În multe situații, aceasta contribuie la sănătatea mintală și la luarea unor decizii mai bune.

Psihologul și cercetătorul Martin Bystad, șef al departamentului de cercetare din cadrul Clinicii de Sănătate Mintală și Dependențe a Spitalului Universitar din Nordul Norvegiei, explică faptul că creierul este bombardat zilnic cu informații.

În fiecare zi, oamenii sunt expuși la mii de impresii, imagini și conversații. Dacă creierul ar încerca să păstreze fiecare detaliu, procesarea informațiilor ar deveni rapid copleșitoare. Din acest motiv, uitarea funcționează și ca un mecanism de filtrare, care elimină informațiile considerate mai puțin relevante.

Uitarea funcționează ca un mecanism de protecție

Martin Bystad compară procesul uitării cu un fel de „erbicid” pentru memorie, într-un articol publicat de către ScienceNorway.

Potrivit acestuia, creierul elimină informațiile inutile și reduce impactul amintirilor care nu mai sunt relevante sau care pot afecta starea emoțională.

„Uitarea elimină amintirile pe care nu trebuie să le păstrăm sau de care nu ar trebui să ne agățăm. Dacă vrem să mergem mai departe după o experiență neplăcută, creierul trebuie să reducă impactul emoțional al acesteia”, spune cercetătorul.

Acesta consideră că o memorie excepțională pentru fiecare detaliu poate avea și efecte negative.

„Dacă mi-aș aminti fiecare comentariu critic sau neplăcut pe care l-am primit vreodată, viața ar fi foarte dificilă. Am lucrat cu pacienți care continuă să se gândească la lucruri spuse cu ani în urmă, iar acest lucru le afectează sănătatea mintală”, explică Bystad.

În opinia sa, uitarea ne împiedică să rămânem blocați în experiențe negative și contribuie la echilibrul emoțional.

De ce ne ajută uitarea să luăm decizii mai bune

Pe lângă rolul de protecție psihologică, uitarea are și o funcție practică. Creierul trebuie să identifice informațiile relevante și să elimine detaliile fără importanță. În lipsa acestui proces, oamenii ar fi copleșiți de un volum uriaș de informații.

„Creierul trebuie să stabilească ce este cu adevărat important. În caz contrar, am fi sufocați de detalii care nu contează”, afirmă cercetătorul.

Bystad consideră că atenția acordată demenței în ultimii ani a făcut ca multe persoane să se îngrijoreze inutil în legătură cu memoria lor.

Fenomenul este întâlnit mai ales în rândul persoanelor în vârstă. Totuși, și tinerii se tem uneori că problemele minore de memorie ar putea ascunde afecțiuni grave.

Potrivit cercetătorului, astfel de scăpări sunt frecvente și nu reprezintă automat un semn de boală.

„Există și o componentă perfecționistă. În plus, mulți oameni trăiesc sub stres constant, iar memoria funcționează mai slab atunci când suntem obosiți. Acest lucru este interpretat rapid ca un semn al unei probleme serioase”, spune specialistul.

Ce înseamnă uitarea normală

Împreună cu cercetătoarea Ingrid Daae Rasmussen, Martin Bystad a analizat fenomenul pe care îl numește „uitare normală”, adică acele scăpări de memorie care nu sunt asociate cu boli neurologice.

Cercetătorii au pornit de la observația că mulți seniori interpretează uitarea obișnuită ca pe un semn că „ceva este în neregulă”. Studiul a urmărit să identifice ce tipuri de scăpări de memorie sunt întâlnite frecvent la persoanele sănătoase.

Studiul a inclus 307 persoane cu vârsta de peste 65 de ani. Participanții și-au evaluat singuri memoria și au răspuns la întrebări despre dificultățile întâlnite în viața de zi cu zi. Rezultatele au arătat că uitarea este extrem de frecventă chiar și în rândul persoanelor sănătoase.

Numele sunt cel mai greu de reținut

Cea mai comună problemă raportată de participanți a fost uitarea numelor. Aproape 72% dintre cei incluși în studiu au declarat că se confruntă săptămânal cu această situație.

O altă dificultate frecventă este căutarea cuvintelor potrivite în timpul conversațiilor. Aproximativ 64% dintre participanți au spus că li se întâmplă acest lucru în fiecare săptămână.

Rezultatele confirmă concluziile unor cercetări anterioare, care arată că numele și cuvintele sunt informațiile cel mai des uitate.

De ce uităm numele persoanelor

Geir Selbæk, profesor și director de cercetare la Centrul Național Norvegian pentru Îmbătrânire și Sănătate, explica într-un interviu acordat în 2022 că uitarea numelor este adesea legată de atenția acordată în momentul în care facem cunoștință cu cineva.

„Dacă nu reții corect numele de la început, îți va fi mai greu să îl amintești mai târziu. Poate că ești la o petrecere și ești preocupat de cum arăți sau de ce impresie lași. În acel moment nu te concentrezi asupra numelor persoanelor pe care le întâlnești”, explica specialistul. Potrivit acestuia, modul în care informația este stocată inițial influențează capacitatea de a o recupera ulterior.

Creierul nu rămâne fără spațiu

Unele persoane au impresia că memoria devine mai aglomerată odată cu înaintarea în vârstă. Martin Bystad explică însă că problema nu este lipsa spațiului, ci faptul că „biblioteca” mentală devine mai mare și mai complexă.

Dacă o persoană cunoaște mai mulți oameni care poartă același nume, identificarea celui corect poate dura mai mult. Acest lucru nu înseamnă că informația a fost pierdută, ci doar că este mai greu de accesat.

„Dacă cunoști multe persoane cu același nume, îți va lua mai mult timp să îl găsești pe cel corect, chiar dacă biblioteca nu se umple niciodată”, explică cercetătorul.

Geir Selbæk confirmă această idee.

„Cu cât introduci mai multe informații în memorie, cu atât îți amintești mai multe”, afirma acesta.

Specialiștii susțin că exercițiul constant al memoriei, prin învățarea de nume, cifre sau locuri, poate avea efecte benefice și la vârste înaintate.

Studiul are și unele limite

Autorii cercetării atrag atenția că rezultatele trebuie interpretate cu prudență. Participanții proveneau dintr-un grup cu un nivel ridicat de educație și au fost recrutați prin intermediul unui program universitar destinat seniorilor.

Potrivit lui Bystad, este posibil ca aceștia să aibă o funcționare cognitivă peste media populației generale.

În plus, cercetarea s-a bazat pe autoevaluare, ceea ce înseamnă că participanții și-au apreciat singuri performanțele de memorie. Starea de spirit, nivelul de stres sau experiențele recente pot influența astfel de răspunsuri.

Memoria nu se deteriorează atât de mult pe cât credem

Contrar unei percepții răspândite, memoria nu se deteriorează dramatic odată cu înaintarea în vârstă. Potrivit lui Bystad, cea mai importantă schimbare este încetinirea procesării informațiilor.

„Schimbările nu sunt atât de dramatice pe cât cred mulți oameni. Cea mai importantă diferență este că gândim puțin mai lent. Acest lucru devine mai evident în jurul vârstei de 70 de ani, însă începe încă din anii 50”, spune el.

Potrivit specialistului, oamenii își amintesc cel mai bine informațiile între 10 și 25 de ani. În această perioadă, creierul este mai flexibil, iar experiențele noi sunt mai numeroase.

Cum putem avea o memorie mai bună

Pentru persoanele care simt că memoria le joacă feste, Martin Bystad recomandă să analizeze mai întâi trei aspecte: stresul, somnul și oboseala.

Somnul insuficient afectează puternic capacitatea de memorare. Stresul face mai dificilă recuperarea informațiilor. De asemenea, creierul obosit are nevoie de pauze și de reducerea stimulării constante.

Când vine vorba despre reținerea numelor, cercetătorul recomandă o metodă simplă: repetarea lor imediat după ce sunt auzite.

„În unele culturi, precum cea americană, oamenii folosesc numele interlocutorului imediat după ce sunt prezentați. Profesorii fac foarte bine acest lucru pentru că repetă numele elevilor în mod constant. Dacă repeți conștient numele unei persoane de mai multe ori în timpul conversației, îl vei reține mult mai ușor”, concluzionează Martin Bystad.

Cercetătorul spune că repetarea numelor este o practică mai răspândită în anumite culturi. Această metodă ajută informația să fie stocată mai eficient și să fie accesată mai ușor ulterior.

O ofertă de nerefuzat

Îți mulțumim că ai citit materialul până la capăt! Avem o propunere win‑win: tu câștigi informații, noi câștigăm prieteni. Înscrie‑te pe canalul nostru de WhatsApp. Aici găsești reportaje și analize care explică ce se întâmplă cu lumea din jurul nostru. Și dacă vrei să fii la curent cu știrile și în social media, urmărește-ne pe Facebook. Enjoy!