Exclusiv! De ce 70% dintre români cred că țara merge într-o direcție greșită? Analistul Cristian Andrei explică ce e de făcut pentru mai bine

Cifra de mai sus este una cu impact, dar adevărata semnificație a sa stă în detalii. Căci trebuie urmărit cine sunt acești oameni, de ce sunt ei nemulțumiți, dar și ce urmează pe viitor. Cristian Andrei, fondatorul Agenției de Rating Politic, într-un interviu pentru News Edge, spune că, la prima vedere, procentul de 70% din sondaj ar putea părea doar o altă cifră din seria sondajelor. În realitate, punctează el, problema este mai profundă de atât.

„Mai important e ce nu se vede la prima lectură: cine sunt nemulțumiții”, subliniază Cristian Andrei. Căci nu este vorba doar despre o categorie marginală, ci despre segmente largi din populație care simt că au rămas în urmă, conform studiului. „Ei sunt mai degrabă dintre cei care nu au beneficiat de drumul României din ultimii 30 de ani, mulți din zonele rurale sau orașe mici, zone mai sărace, pensionari, cei cu educație mai scăzută sau cu ocupații mai puțin apreciate”, a mai spus analistul.

Cristian Andrei și speranța cu măsură

Mai îngrijorător este faptul este că starea este una continuă, așa cum se întâmpla în trecut. „Acest procent nu mai variază odată cu alegerile”, spune Cristian Andrei. Dacă înainte schimbarea puterii aducea un val temporar de optimism, acum pare că sentimentul de nemulțumire persistă. „Renașterea unei speranțe de mai bine e cumva ruginită, se stinge”, a specificat specialistul de la Agenția de Rating Politic.

Consecința este una riscantă, a afirmat el apoi. Căci, „când nemulțumirea devine normă, atunci sunt posibile convulsii sociale sau apariția extremelor pentru că nu mai ai supape”.

Românii consumă mai puțin

Datele sondajului arată clar că inflația și creșterea prețurilor reprezintă doi factori care apasă pe umerii  populației. Peste jumătate dintre români spun că sunt afectați „foarte mult” de scumpiri, iar consumul este deja unul limitat. Fapt ce s-a observat inclusiv în perioada de Paște.

Dar nemulțumirea nu este doar economică, bineînțeles. „Fondul este întotdeauna social, economic, situația veniturilor, sentimentul că rămâi în urmă”, a subliniat Cristian Andrei. Inflația a venit și a amplificat toate frustrările acumulate, potrivit studiului.

În opinia specialistului, problema majoră este, de asemenea, și una de comunicare și reprezentare. „Politicienii mainstream ar fi putut găsi mijloace să vorbească cu toată lumea, să se adreseze spre toate categoriile de români. Aici au eșuat”, a spus el. Iar rezultatul eșecului este vizibil astăzi printr-o o criză de reprezentare. Pur și simplu, oamenii nu se mai simt ascultați. Iar când nemulțumirea populației se combină cu presiunea economică, populismul și radicalizarea iau amploare, potrivit analistului.

Diferențele sociale își spun cuvântul

Sondajul confirmă și existența unor diferențe clare între categorii sociale. Vârsta, nivelul de educație și mediul de rezidență au o influență importantă asupra percepției în ceea ce privește direcției țării.

Cristian Andrei oferă și uun exemplu relevant și spune că „dacă iei un tânăr, cu educație mai joasă, cu venituri sub medie din mediul rural, este foarte posibil să găsești nu doar un nemulțumit, ci unul care e dispus să spună că sistemul trebuie schimbat în mod radical, fără a privi la consecințe”. Declarația analistului scoate în evidență un alt rezultat important al sondajului. Faptul că aproape 40% dintre români spun că sistemul politic trebuie schimbat complet, „indiferent de mijloace”.

Dorință de schimbare sau strigăt de frustrare?

La prima vedere, procentul mai sus menționat poate sugera o orientare anti-democratică. Însă interpretarea este mai nuanțată. „E mai degrabă o expresie a exasperării”, spune analistul. Nu este vorba despre o ideologie coerentă, ci despre o reacție la lipsa de alternative. „Nu văd politicienii democratici să poată ajunge la un plan, la un consens”, a adăugat el. Tocmai de aceea, sistemul politic este perceput la momentul de față ca unul închis, rigid, incapabil să se reînnoiască. „Asta a erodat încrederea că alegerile, alternanța la putere vor mai funcționa”, completează Cristian Andrei.

Și pentru că nu este „îndrăgostit de iliberalism”, publicul frustrat devine vulnerabil la mesaje conspiraționiste. „Este capturat de povești aiuritoare”, explică specialistul. El subliniază și lipsa unor lideri credibili care să reconstruiască puntea cu societatea ca o altă cauză a nemulțumirii.

Un fenomen european, dar cu particularități locale

România nu este un caz izolat, nici pe departe. Tendințe similare în rândul oamenilor se observă în mai multe state europene. Nu doar la noi partidele tradiționale pierd teren și formațiunile noi, adesea cu un mesaj de protest, câștigă vizibilitate. 

„Este spiritul epocii”, explică Cristian Andrei. Revoluția tehnologică și accesul rapid la informație au schimbat foarte mult modul în care oamenii se raportează la politică. Așteptările sunt unele mult mai mari, iar toleranța față de erori se dovedește a fi mult mai mică.

Cum poate fi recâștigată încrederea

Pentru ca cetățenii să aibă încredere în politicieni și să considere că țara merge bine, e nevoie de multă muncă. Soluțiile nu sunt simple. Dar, la nivel larg, în opinia lui Cristian Andrei, cheia stă în comportamentul politicienilor. „Cel mai simplu, dar greu lucru, este buna guvernare”, spune el. Dar nu este suficient. Este nevoie și de o schimbare reală în modul de comunicare. Oamenii politici trebuie, în viziunea specialistului, „să învețe să comunice substanțial cu oamenii, nu doar de pe Facebook, să revină la retail politics”.

În plus, sistemul are nevoie de o reîmprospătare. „E nevoie de sânge proaspăt și de idei noi în politică”, a mai subliniat analistul. Fără lideri noi credibili, după părerea sa, legătura cu electoratul nu poate fi refăcută.

Printre soluțiile concrete menționate se numără și reforme electorale, precum revenirea la votul în două tururi pentru primari, care ar putea redeschide competiția politică.

Un viitor tensionat

Pentru anii următorii, perspectiva nu este una deloc bună. Dacă tendințele actuale continuă, anul 2028 ar putea deveni un punct de cotitură. Atunci vor avea loc din nou alegeri parlamentare și locale. „Nu greșim dacă spunem că va fi anul populismului”, spune Cristian Andrei. Rezultatul electoral de peste doi ani va fi unul decisiv. Căci, conform specialistului, dacă forțele populiste vor ajunge la putere, există riscul unor schimbări profunde în regulile jocului democratic.

Se conturează în acest fel un scenariu în care nemulțumirea acumulată nu doar că se exprimă electoral. Indiferent de rezultat, un lucru pare sigur. „Societatea va rămâne însă profund divizată”, spune Cristian Andrei. Și divizarea va continua să fie exploatată politic.

Un rezervor care se umple

Barometrul Poll/Int România descrie o societate aflată sub presiune. Oamenii au parte de scumpiri, incertitudine și nimic nu le dă motive de încredere. Se alimentează astfel un „rezervor plin de nemulțumire socială și politică”, a mai spus analistul.

Problema nu este doar că acest rezervor există, ci că, în lipsa unui dialog real, în lipsa reprezentării și fără reforme concrete, el riscă să dea pe dinafară. Dar România nu este, în acest moment, în pragul unei rupturi, dar se află într-o zonă sensibilă, conform studiului și specialistului. Iar direcția în care va merge depinde, în mare măsură, de capacitatea sistemului politic de a răspunde la nemulțumirea oamenilor nu cu promisiuni, ci cu schimbări reale.