Cum stă România cu plata datoriilor. BNR anunță o datorie externă de 229 de miliarde de euro

Acest indicator reflectă totalul obligațiilor financiare ale țării față de creditorii externi, fie că este vorba despre stat, sistemul bancar sau companii.

Structura datoriei și evoluția acesteia

Cea mai mare parte a datoriei este formată din împrumuturi pe termen lung. Acestea trebuie rambursate într-o perioadă mai mare de un an. La finalul lunii ianuarie 2026, datoria pe termen lung a fost de 181,7 miliarde de euro. Aceasta reprezintă 79,2% din total și a crescut față de sfârșitul anului precedent. În schimb, datoria pe termen scurt a ajuns la 47,6 miliarde de euro. Aceasta reprezintă 20,8% din total și a scăzut ușor.

În același timp, indicatorii privind capacitatea de plată arată o evoluție favorabilă. Rata serviciului datoriei externe pe termen lung a coborât la 11,8% în ianuarie 2026, de la 17,2% în 2025, ceea ce indică o presiune mai redusă asupra veniturilor generate de economie.

Rezervele valutare ale BNR au crescut. Acestea acoperă importurile pentru 7,2 luni, față de 6 luni la finalul anului trecut. Nivelul mai ridicat oferă o protecție mai bună în cazul unor eventuale șocuri externe. În același timp, rezervele acoperă 109,6% din datoria externă pe termen scurt. Acest lucru arată că obligațiile imediate pot fi achitate integral din resursele existente. La finalul lui 2025, acest indicator era de 104,8%.

Per ansamblu, deși datoria externă este în creștere, datele indică o îmbunătățire a capacității României de a-și gestiona obligațiile financiare.

Deficit extern mai mic și investiții în creștere

În paralel, dezechilibrul extern s-a redus ușor. Contul curent al balanței de plăți a înregistrat un deficit de 977 milioane de euro în ianuarie 2026, comparativ cu 1,03 miliarde de euro în aceeași perioadă a anului trecut. Indicatorul reflectă diferența dintre intrările și ieșirile de bani din economie, generate de comerț, servicii și transferuri.

Scăderea deficitului a fost determinată în principal de reducerea deficitului comercial, respectiv diferența dintre importurile și exporturile de bunuri, care s-a diminuat cu 414 milioane de euro. În același timp, excedentul din servicii a fost ușor mai mic.

Balanța veniturilor primare a rămas negativă, ajungând la 530 milioane de euro, în timp ce veniturile secundare, precum transferurile din străinătate, au înregistrat un excedent mai mare, de 183 milioane de euro.

România atrage mai mult capital străin

Investițiile străine directe au crescut ușor, ajungând la 429 milioane de euro în ianuarie 2026, peste nivelul de 417 milioane de euro din aceeași perioadă a anului trecut. Aceste evoluții reflectă menținerea interesului investitorilor pentru economia românească.

Din totalul investițiilor, participațiile la capital, inclusiv profitul reinvestit, au avut o valoare netă de 488 milioane de euro. În schimb, creditele intragrup au înregistrat o valoare negativă de 59 milioane de euro, ceea ce indică faptul că unele companii au rambursat finanțări către firmele-mamă.

În concluzie, datele BNR conturează o creștere moderată a datoriei externe, dar și o evoluție pozitivă a unor indicatori esențiali. Astfel, deși nivelul datoriei continuă să urce, presiunea asupra economiei este mai redusă, iar poziția externă a României este ușor mai stabilă la începutul anului, conform Digi24.