Zahărul, între plăcere și exces. De ce ne este atât de greu să renunțăm la gustul dulce

Cu toate acestea, relația românilor cu gustul dulce rămâne una puternică. Estimările privind consumul anual plasează România printre țările europene cu un consum ridicat de zahăr, iar reducerea acestuia reprezintă una dintre prioritățile de sănătate publică promovate de Organizația Mondială a Sănătății (OMS).

Dar este zahărul cu adevărat „inamicul public numărul unu”? Sau problema este, de fapt, cantitatea pe care o consumăm?

Cât de mult consumăm, de fapt ?

Statisticile ne pun în fruntea Uniunii Europene cu un consum mediu de 30 de kilograme per persoană pe an.  

Dar cât de mult se fac simțite noile tendințe din alimentație ? Se lasă românii influențați de preocuparea pentru o alimentare sănătoasă? Sau pofta de dulce primează?

Și de această dată NewsEdge a realizat un sondaj de opinie.  Majoritatea respondenților consumă zahăr moderat – în cafea, ceai sau, ocazional, în prăjituri. Eliminarea completă este determinată de starea de sănătate sau de exigențele unei diete. Sinan ne-a declarat că a renunțat la zahăr după ce a aflat despre efectele negative asupra organismului.

Cât despre înlocuitori, subiecții noștri le-au încercat, dar nu le consideră o opțiune permanentă. Mihaela ne-a mărturisit: „Da, am folosit uneori stevia sau sirop de arțar, dar prefer să reduc cantitatea de zahăr decât să îl înlocuiesc. Acum încerc să nu mai folosesc deloc zahăr. Dar uneori îmi pun în ceai puțină miere. Și încerc să elimin și dulciurile cu conținut mare de zahăr. Sper să reușesc să-l elimin complet.”

Problema nu este zahărul, ci excesul

În ultimii ani, mesajele privind reducerea consumului de zahăr au devenit tot mai ferme. Organizația Mondială a Sănătății recomandă ca zaharurile libere să reprezinte mai puțin de 10% din aportul caloric zilnic. Iar beneficiile pentru sănătate sunt și mai mari dacă acest procent scade sub 5%, adică aproximativ 25 de grame de zahăr pe zi pentru un adult.

Dr. Mihaela Ciorba, medic care practică medicina integrativă, a acordat NewsEdge un interviu pe această temă. Ea consideră că discuția trebuie purtată într-o manieră echilibrată.

„Nu privim alimentația doar prin prisma caloriilor sau a unui singur ingredient, ci încercăm să înțelegem cum influențează obiceiurile noastre metabolismul, sănătatea și relația cu mâncarea.”

În opinia sa, întrebarea nu este dacă zahărul este „bun” sau „rău”. Ci dacă felul în care îl consumăm contribuie la dezvoltarea unor obiceiuri sănătoase pe termen lung.

Creierul are nevoie de glucoză, dar nu și de exces

Deși este adesea prezentat exclusiv în context negativ, zahărul are și un rol fiziologic important. „Glucoza reprezintă principala sursă de energie pentru creier și pentru sistemul nervos și este esențială pentru funcționarea normală a organismului.”

În plus, explică medicul, în anumite situații, precum efortul fizic intens sau prelungit, organismul utilizează rapid glucoza pentru a produce energie.

Din acest motiv, eliminarea completă a zahărului nu reprezintă obiectivul recomandat de specialiști. „Problema nu este consumul de zahăr în sine, ci excesul și frecvența cu care îl consumăm.”

Această nuanță este importantă într-un context în care numeroase produse sunt promovate prin mesaje care sugerează că orice cantitate de zahăr ar trebui eliminată din alimentație. Mai ales dacă ținem cont de problemele cu care se confruntă acest sector.

De ce ne dorim tot mai mult dulce

Unul dintre cele mai interesante efecte ale consumului frecvent de produse foarte dulci este modificarea percepției gustului.

Dr. Mihaela Ciorba spune că organismul se adaptează treptat la niveluri tot mai ridicate de zahăr. „Astăzi suntem înconjurați de produse foarte dulci, iar în timp papilele gustative se adaptează. Ajungem să simțim nevoia unui gust dulce tot mai intens, iar alimente naturale, precum fructele sau iaurtul simplu, nu ni se mai par suficient de gustoase.”

Partea încurajatoare este că acest mecanism poate fi inversat. „Dacă reducem treptat atât zahărul, cât și îndulcitorii, gustul se recalibrează, iar organismul începe din nou să aprecieze dulceața naturală a alimentelor.”

Din perspectiva medicinei integrative, acesta este unul dintre cele mai importante obiective terapeutice. „Nu să înlocuim zahărul cu un alt tip de dulce, ci să reducem nevoia de dulce.”

Miere, zahăr brun, sirop de agave. Sunt într-adevăr alternative mai sănătoase?

În căutarea unor variante considerate mai sănătoase, mulți consumatori aleg mierea, zahărul de cocos sau siropul de agave.

Dr. Mihaela Ciorba atrage însă atenția că aceste produse trebuie privite cu realism.

„Deși conțin uneori cantități mici de vitamine sau antioxidanți, ele rămân în principal surse de zahăr și trebuie consumate cu aceeași moderație.”

Mesajul este unul simplu. „Natural nu înseamnă automat mai sănătos sau fără limite.”

Aceeași idee este susținută și de recomandările Organizației Mondiale a Sănătății, care include în categoria zaharurilor libere nu doar zahărul adăugat, ci și zahărul provenit din miere, siropuri și sucuri de fructe.

Îndulcitorii pot fi utili, dar nu reprezintă soluția pe termen lung

Creșterea numărului de produse „sugar free” a adus în atenție și îndulcitorii.

Potrivit medicului, există atât variante naturale, precum stevia, eritritolul sau xilitolul, cât și îndulcitori sintetici, precum sucraloza sau aspartamul. „Toți cei autorizați în Uniunea Europeană au fost evaluați riguros și sunt considerați siguri atunci când sunt consumați în limitele recomandate.”

Cu toate acestea, utilizarea lor nu ar trebui să devină un scop în sine. „Chiar dacă îndulcitorii pot fi utili în anumite situații, mai ales pentru persoanele cu diabet sau pentru cele care încearcă să reducă aportul de zahăr, ei nu ar trebui să reprezinte soluția pe termen lung.”

Din perspectiva medicinei integrative, adevărata schimbare apare atunci când preferințele alimentare se modifică, nu doar ingredientele.

Educația gustului poate fi mai importantă decât orice dietă

Studiile publicate în ultimii ani arată că aportul de zahăr în rândul copiilor și adolescenților începe să scadă. Însă rămâne peste limitele recomandate de Organizația Mondială a Sănătății. În paralel, numeroase state dezvoltă programe prin care încurajează reducerea cantității de zahăr din băuturi răcoritoare, cereale pentru micul dejun sau produse lactate îndulcite.

Pentru Dr. Mihaela Ciorba, cheia nu este interzicerea zahărului. Ci schimbarea relației pe care o avem cu gustul dulce. „Mesajul cel mai important pe care aș vrea să îl transmit este acesta: nu avem nevoie de mai mulți îndulcitori, ci de mai puțină nevoie de dulce.”

În opinia sa, cea mai sănătoasă strategie este redescoperirea gustului natural al alimentelor și construirea unor obiceiuri alimentare care pot fi menținute pe termen lung.