Sfecla de zahăr pierde teren în România. Suprafețele cultivate au coborât la aproape jumătate

Scădere accentuată a suprafețelor cultivate

Primele date centralizate pentru campania agricolă arată una dintre cele mai importante reduceri înregistrate la o cultură tehnică în ultimii ani.

Potrivit Institutului Național de Statistică, până la sfârșitul lunii aprilie au fost însămânțate aproximativ 10.700 de hectare cu sfeclă de zahăr. Față de 21.300 de hectare în aceeași perioadă a anului precedent. La rândul lor, estimările Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) și ale Federației Cultivatorilor de Sfeclă de Zahăr indică o suprafață eligibilă de aproximativ 14.500–14.800 de hectare, în funcție de finalizarea cererilor de plată.

Indiferent de sursa statistică utilizată, tendința este aceeași: cultura sfeclei de zahăr pierde rapid teren în România.

Mai mulți bani pe hectar, dar mai puțini fermieri interesați

Paradoxal, reducerea suprafețelor cultivate are loc într-un an în care sprijinul financiar acordat cultivatorilor este mai mare.

Conform proiectului de hotărâre publicat de Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, plafonul destinat Ajutorului Național Tranzitoriu (ANT 6) pentru sfecla de zahăr a crescut, iar cuantumul estimat ajunge la aproximativ 177 euro/hectar, față de aproape 110 euro/hectar în anul precedent.

La acesta se adaugă Sprijinul Cuplat pentru Venit (PD-16), estimat la aproximativ 1.000 euro/hectar. Precum și plățile directe acordate prin Politica Agricolă Comună. În total, sprijinul public poate depăși 1.200 de euro pentru fiecare hectar cultivat. Ceea ce plasează sfecla de zahăr printre culturile cu cel mai ridicat nivel de subvenționare din agricultura românească.

Cu toate acestea, interesul fermierilor pentru această cultură continuă să scadă.

Clima și pierderile din anii anteriori cântăresc tot mai mult

Specialiștii din domeniu arată că decizia fermierilor nu este influențată doar de nivelul subvențiilor.

În ultimii ani, culturile de sfeclă de zahăr au fost afectate de perioade repetate de secetă și de variațiile climatice.Acestea au redus producțiile și au crescut riscul economic al exploatațiilor agricole. În același timp, costurile de înființare și întreținere a culturii au rămas ridicate. În plus, mulți cultivatori au înregistrat pierderi în sezoanele precedente.

În aceste condiții, o parte dintre fermieri au preferat să reducă suprafețele cultivate. Sau să se orienteze către culturi considerate mai puțin riscante.

Contractele pentru procesare se reduc odată cu suprafețele

Reducerea suprafețelor cultivate se reflectă și în contractele încheiate pentru procesarea sfeclei de zahăr.

Estimările Federației Cultivatorilor de Sfeclă de Zahăr arată că, în campania 2026, aproximativ 9.500 de hectare sunt contractate pentru fabrica Agrana și circa 5.000 de hectare pentru fabrica de zahăr de la Luduș. Niveluri semnificativ mai mici decât în anii anteriori.

Evoluția confirmă dificultățile prin care trece unul dintre sectoarele agricole cu tradiție din România, în condițiile în care suprafețele cultivate continuă să se reducă, în pofida sprijinului financiar acordat producătorilor.