Conflictul din Orientul Mijlociu escaladează. Ce rază de acțiune au rachetele Iranului

Tensiunile din Orientul Mijlociu cresc de la o zi la alta. Conflictul militar dintre Statele Unite, Israel și Iran pare departe de o soluție rapidă. Declarațiile liderilor implicați indică mai degrabă o escaladare a confruntării, în timp ce bilanțul victimelor continuă să crească.

Mai multe state își consolidează sistemele de apărare. Inclusiv în România, nivelul de alertă la scutul antirachetă de la Deveselu a fost ridicat, pe fondul îngrijorărilor legate de capacitățile balistice ale Iranului.

A patra noapte de foc în Orientul Mijlociu

Conflictul militar din Orientul Mijlociu a intrat în a patra zi. Semnalele venite din partea liderilor politici și militari sugerează că situația ar putea deveni și mai tensionată. După atacurile ordonate de la Washington, bilanțul victimelor crește constant, în timp ce Iranul răspunde cu amenințări și avertismente privind o confruntare de lungă durată.

În ultimele ore, mai multe rachete balistice iraniene cu rază medie de acțiune au fost lansate către Israel. Proiectilele, echipate cu focoase cu muniție cu dispersie, au fost interceptate de sistemele de apărare israeliene înainte de a produce pagube majore.

Astfel de arme nu sunt folosite pentru prima dată de Teheran. Corpul Gărzilor Revoluționare Islamice a utilizat rachete similare și în atacurile lansate în luna iunie a anului trecut. Astfel, Iranul dispune de un arsenal capabil să mențină presiunea militară asupra adversarilor săi regionali.

Mesaje ferme privind continuarea operațiunilor militare

„Încă de la început, am preconizat că patru, cinci săptămâni, dar avem capacitatea să continuăm mult mai mult. Cineva a zis „preşedintele vrea să termine repede, o să se plictisească“. Nu mă plictisesc, nu e nimic plictisitor. Nu, eu nu mă plictisesc. Dacă m-aş fi plictisi, nu aş mai sta aici, să fiu nevoit să trec iar prin asta”, a declarat Donald Trump.

La rândul său, secretarul de stat american a transmis că operațiunile nu au un termen limită clar. „Nu știu cât timp va dura. Avem obiective. Vom continua oricât de mult va fi nevoie pentru a atinge acele obiective. Și ne vom atinge acele obiective”, spune Marco Rubio.

În paralel, Departamentul de Stat al SUA a emis un avertisment urgent pentru cetățenii americani aflați în regiune. Autoritățile le cer celor prezenți în 14 state din Orientul Mijlociu să părăsească zona cât mai repede, folosind zboruri comerciale, din cauza riscurilor majore de securitate.

Pe listă se află Bahrain, Egipt, Iran, Irak, Israel, Cisiordania și Gaza, Iordania, Kuweit, Liban, Oman, Qatar, Arabia Saudită, Siria, Emiratele Arabe Unite și Yemen.

Nivel de alertă ridicat la Baza Deveselu

Pe fondul tensiunilor crescânde, toate bazele militare americane din regiune au intrat într-un regim de alertă sporită. Inclusiv în România, la scutul antirachetă de la Deveselu, nivelul de vigilență a fost ridicat.

Decizia vine după mai multe atacuri cu drone și rachete atribuite Iranului în diferite puncte ale regiunii. În cursul nopții, ambasada Statelor Unite din Riad a fost vizată de drone. Însă detaliile privind pagubele sau eventualele victime nu au fost confirmate oficial.

Potrivit experților militari, arsenalul balistic al Iranului include rachete cu raze de acțiune care pot ajunge până la aproximativ 2.000 – 2.500 de kilometri. Această distanță nu permite lovirea capitalelor vest-europene precum Paris, Londra sau Berlin, însă acoperă o mare parte din sud-estul Europei.

În acest scenariu, anumite zone din Europa de Est inclusiv România, Bulgaria, Grecia sau Republica Moldova, ar putea intra în raza teoretică de acțiune a acestor rachete.

Scutul antirachetă de la Deveselu face parte din sistemul de apărare antirachetă al NATO. A fost dezvoltat tocmai pentru a intercepta rachete balistice lansate din regiuni precum Orientul Mijlociu.

În paralel, bilanțul victimelor continuă să crească. Oficialii americani au confirmat deja șase decese în rândul militarilor, în urma atacurilor recente.

Iranul continuă, de asemenea, să transmită amenințări directe privind transportul maritim din regiune. Autoritățile de la Teheran avertizează că vor scufunda navele care încearcă să traverseze Strâmtoarea Ormuz, una dintre cele mai importante rute maritime pentru transportul global de petrol.

Atacuri asupra infrastructurii energetice

În Arabia Saudită, o rafinărie de petrol a fost ținta unui atac cu drone atribuit Iranului. Dar, deocamdată nu există informații clare despre numărul victimelor sau despre amploarea pagubelor produse.

În același timp, explozii au fost raportate și pe o platformă petrolieră din Emiratele Arabe Unite. Astfel, ridică temeri privind destabilizarea pieței globale a energiei.

Strâmtoarea Ormuz este un punct strategic esențial pentru comerțul mondial cu petrol, iar orice blocaj în această zonă ar putea avea consecințe majore asupra economiei globale și asupra prețurilor energiei.

Cipru, prima țară din UE lovită

Riposta Iranului a ajuns pentru prima dată și pe teritoriul Uniunii Europene. Drone iraniene au atacat o bază militară britanică situată în sudul insulei. Astfel, Cipru a devenit primul stat membru afectat direct.

Aparatele de zbor fără pilot au parcurs aproximativ 1.900 de kilometri până la baza Akrotiri, una dintre cele mai importante instalații militare britanice din regiune.

De la începutul conflictului, Iranul a lovit sau a vizat obiective din cel puțin zece state. Pe lângă Israel, au fost raportate atacuri asupra unor ținte din Arabia Saudită, Emiratele Arabe Unite, Bahrain, Kuweit, Irak, Iordania, Oman și Qatar.

Situația de securitate a afectat rapid și traficul aerian. Astfel, aproximativ 60 de zboruri au fost anulate în Cipru, iar aeroportul din Paphos a fost evacuat de urgență.

Grecia a reacționat imediat și a trimis două avioane de luptă și două fregate pentru sprijin, una dintre nave fiind echipată cu sisteme antidrone.

Europa se pregătește pentru posibile consecințe

În fața riscurilor tot mai mari, liderii europeni discută măsuri de securitate suplimentare. Președinta Comisiei Europene a transmis un mesaj de avertizare către statele membre. „De la energie la nuclear, de la transporturi la migrație și securitate, trebuie să fim pregătiți pentru consecințele acestor evenimente recente”, spune Ursula von der Leyen.

În paralel, Franța și Germania au decis să creeze un grup de coordonare nucleară de rang înalt. „Am ordonat o creştere a numărului de focoase nucleare din arsenalul nostru. Pentru a pune capăt oricăror speculații”, a declarat Emmanuel Macron.

Totodată, cancelarul german Friedrich Merz este așteptat la Washington, unde urmează să discute cu liderii americani despre evoluția conflictului și despre posibilele scenarii de securitate pentru Europa, conform ObservatorNews.