Peste 100 de comunități din România au restricții la apă. Ministrul Mediului: „Criza este departe de a fi rezolvată”

Ministrul interimar al Mediului, Diana Buzoianu, a vorbit despre situație într-o intervenție la Antena 3 CNN. Ea a atras atenția că problemele nu sunt generate doar de vremea extremă, ci și de lipsa unor investiții suficiente în infrastructura pentru gestionarea apei. „Sunt peste 100 de comunități care au restricții de apă în acest moment, în România”, a declarat ministrul interimar al Mediului.

România se confruntă cu o presiune tot mai mare asupra resurselor de apă

Seceta a devenit o problemă recurentă în România. Temperaturile ridicate și perioadele lungi fără precipitații pun presiune pe sursele de apă.

Ministerul Mediului a avertizat în repetate rânduri că schimbările climatice accentuează aceste fenomene. Într-un mesaj transmis de Ziua Mondială a Apei, Diana Buzoianu afirma că presiunea asupra resurselor de apă crește din cauza consumului ridicat, poluării și efectelor schimbărilor climatice. În acest context, problema nu mai ține doar de cantitatea de precipitații. Contează și capacitatea României de a păstra apa și de a o distribui acolo unde este nevoie.

Buzoianu: Strategia pentru combaterea secetei este blocată de ani de zile

Ministrul susține că autoritățile au reacționat prea mult prin măsuri punctuale, în loc să existe o strategie națională coerentă.

„Mai degrabă au existat comitete pentru situații punctuale, pentru crize punctuale. Avem de ani de zile blocată la sertar strategia de gestionare a secetei din România. De-a lungul anilor, domeniile cele mai afectate de acest fenomen extrem au fost domeniile cele mai reticente la măsurile de protecție a mediului”, a explicat Buzoianu. Declarațiile vin într-un moment în care infrastructura hidrotehnică a României este din nou pusă la încercare.

Investiții record în baraje, diguri și infrastructura de apă

Diana Buzoianu susține că actualul Guvern a crescut finanțarea pentru infrastructura hidrotehnică.

În 2026, pentru lucrări la baraje, diguri și poldere au fost alocate 250 de milioane de lei de la bugetul național. În 2025, pentru aceleași categorii de lucrări au fost cheltuite 50 de milioane de lei.

Ministrul afirmă că în acest an a fost direcționată și o cotă de 52,02% din bugetul de bunuri și servicii al Administrației Naționale „Apele Române” pentru mentenanța digurilor și barajelor existente. Procentul este aproximativ dublu față de media ultimului deceniu. „Am alocat cei mai mulți bani pentru lucrările de infrastructura (…) lucrări necesare pentru a se menține apa, pentru a face lacuri de acumulare, pentru a putea să avem rezervele de apă”, a precizat Buzoianu.

„Dacă ritmul de anul ăsta era susținut în ultimii 30 de ani”

Ministrul consideră că România ar fi avut astăzi o infrastructură mult mai bine pregătită dacă investițiile ar fi fost menținute constant în ultimele decenii. „Dacă ritmul de anul ăsta era susținut în ultimii 30 de ani, astăzi România ar fi arătat cu totul și cu totul altfel în fața secetei (…) am fi fost mult mai pregătiți și cu un acces la apă mult mai bun.”

Potrivit datelor prezentate de Ministerul Mediului, investițiile din 2026 vizează toate cele 11 administrații bazinale de apă. Sunt finanțate atât lucrări aflate deja în execuție, cât și proiecte noi.

Barajele și lacurile de acumulare, esențiale pentru rezervele de apă

Buzoianu insistă că România nu poate rezolva problema secetei doar prin dezvoltarea sistemelor de irigații. Înainte de a distribui apa către agricultură, este nevoie ca aceasta să poată fi stocată.

„Avem șantiere în număr record pentru baraje, diguri și poduri. Este infrastructura necesară. Mai există și zona de agricultură, care se referă la irigații, dar ca să poți să ai irigații trebuie să ai mai întâi infrastructură critică care îți păstrează apa în zonele respective”, a declarat ministrul.

Problema infrastructurii este una mai veche. Un studiu al Băncii Mondiale a evidențiat necesarul mare de lucrări la baraje, diguri și poldere care nu au putut fi realizate în ultimii ani din cauza lipsei finanțării.