Cercetarea, între povară bugetară și necesitate pentru România

Pe de o parte, cercetarea este percepută în unele perioade bugetare ca un domeniu costisitor, cu rezultate greu de cuantificat pe termen scurt. Investițiile în institute, proiecte academice sau infrastructură științifică sunt frecvent puse în balanță cu nevoi „urgente”. Aceste nevoi pleacă de la infrastructură rutieră la cheltuieli sociale – ceea ce alimentează periodic discuția despre eficiența banului public.

Cât ar costa România lipsa finanțării cercetării

Pe de altă parte, fără cercetare, România riscă să rămână blocată într-un model economic dependent de importuri de tehnologie și valoare adăugată scăzută. Inovația, capacitatea de adaptare industrială și chiar securitatea națională depind de existența unui ecosistem științific funcțional. În absența acestuia, decalajele față de statele europene mai avansate tind să se adâncească.

Problema nu este doar nivelul finanțării, ci și predictibilitatea ei. Proiectele de cercetare au nevoie de continuitate, nu de bugete fragmentate și decizii fluctuante. În lipsa unei strategii pe termen lung, cercetarea rămâne prinsă între retorica modernizării și realitatea constrângerilor bugetare.

În esență, dezbaterea nu este dacă România își permite cercetare, ci cât costă, de fapt, lipsa ei.

USR a pierdut bătălia de la Senat pentru desființarea a 6 institute și academii

Propunerea USR de desființare a șase institute și academii finanțate de la buget a eșuat în Senat. Asta după ce majoritatea senatorilor a respins proiectele legislative inițiate de formațiune. Demersul viza instituții pe care USR le consideră „pseudo-academii” și structuri fără impact real în cercetare. Acestea consumă anual fonduri publice.

Printre acestea s-au numărat Academia Oamenilor de Știință din România, Academia de Științe Medicale, Academia de Științe Tehnice din România. Dar și Institutul Revoluției Române din Decembrie 1989, Institutul Român pentru Drepturile Omului și Institutul de Studii Avansate pentru Cultura și Civilizația Levantului. USR a susținut că aceste structuri generează cheltuieli fără rezultate proporționale. Economiile ar putea fi redirecționate către cercetarea competitivă.

Respectivele institute și academii funcționau ca „fabrici de sinecuri”

În dezbaterile din Senat, senatorul USR Cristian Ghinea a argumentat că respectivele instituții reprezintă o risipă bugetară . Ele funcționează mai degrabă ca sinecuri. De partea cealaltă, PSD, AUR și alți parlamentari au susținut că desființarea lor ar avea un impact bugetar redus. Și ar afecta instituții cu rol în viața academică și culturală a țării.

Din perspectivă politică, votul reflectă și disputa mai largă privind reforma cheltuielilor publice. USR susține că România trebuie să elimine instituțiile considerate neperformante pentru a elibera resurse către cercetarea autentică. Asta în timp ce adversarii proiectului afirmă că problema nu este existența acestor organisme, ci eventuala lor reformare și evaluare.

USR vrea cercetare competitivă

USR a pierdut în Senat bătălia pentru desființarea a șase institute și academii finanțate de la buget. Majoritatea parlamentară a respins proiectele care vizau eliminarea unor structuri catalogate de partid drept «fabrici de sinecuri». S-a redeschis disputa dintre reforma cheltuielilor publice și finanțarea cercetării românești.

Ulterior s-a transmis că „USR a propus desființarea acestor institute astfel încât fondurile să fie redirecționate către cercetare competitivă și investiții în sistemul de educație sau, pur și simplu, pentru a face economii la buget”.

Propunerea USR a generat reacții puternice în societate

În spațiul pubic au apărut diverse reacții care aminteau de poziția Academiei Române pe acest subiect. Poziție de acum un an, din 5 iunie 2025.

Astfel, un tânăr istoric, Tudor Vișan Miu, cercetător la un institut ce ține de MApN, a postat recent pe Facebook un comentariu acid la adresa propunerii USR.

„La un an de la comunicatul Academiei, citeam ieri poziția unui partid politic care a propus desființarea anumitor institute „astfel încât fondurile să fie redirecționate către cercetare competitivă și investiții în sistemul de educație sau, pur și simplu (!!!), pentru a face economii la buget”. Dacă cu prima parte pot fi de acord, acel SAU mi se pare epitomul atitudinii politice față de domeniul cercetării”, a transmis acesta, autor a numeroase cărți de istoria regalității.

Justificarea USR pentru aceste măsuri

Newsedge.ro a luat legătura cu unul din politicienii USR, fostul deputat Viorel Băltărețu. Acesta care este actual membru în biroul politic județean al USR Cluj, ne-a detaliat cum propune partidul să se reformeze acest domeniu al cercetării.

La întrebarea „Ce motivație a stat la baza inițiativei de desființare a acestor institute/academii/instituții?”, am primit următorul răspuns:

„ Susțin aceste inițiative pentru că sunt de acord cu principiul că banii publici trebuie să producă rezultate și să fie folosiți eficient. Nu cred că statul trebuie să finanțeze instituții doar pentru că au în denumire cuvinte precum „academie” sau „institut”. Cred că trebuie să finanțăm performanța, impactul și rezultatele măsurabile.
Instituțiile vizate au consumat ani la rând resurse publice fără să poată demonstra o contribuție proporțională cu finanțarea primită. Economia estimată este de aproximativ 27 de milioane de lei anual. Nu este o sumă care schimbă singură situația bugetară a României, dar transmite un mesaj important: nu poți cere disciplină financiară de la cetățeni și de la mediul privat în timp ce statul continuă să finanțeze structuri care nu își justifică existența prin rezultate. România are nevoie de mai multă cercetare și mai multă inovare. Dar are nevoie și de responsabilitate în cheltuirea banului public”.

Eliminarea unor structuri administrative, nu a unor activități utile

S-a gândit USR ca activitatea acelor institute, academii și instituții să fie preluată de alte entități?

Viorel Băltărețu: Da. Din ce am analizat, scopul nu este eliminarea unor activități utile, ci eliminarea unor structuri administrative care nu și-au demonstrat utilitatea publică. Acolo unde există atribuții relevante, proiectele prevăd preluarea lor de către instituții care au deja competențe și capacitatea de a le exercita. În cazul Academiei de Științe Medicale, de exemplu, atribuțiile necesare pot fi preluate de Ministerul Sănătății. România are deja universități, institute de cercetare și instituții academice care funcționează și care pot susține activitățile cu adevărat valoroase”.

Problema trebuie analizată fără prejudecăți

Unde va căuta sprijin USR pentru trecerea acestor initiative legislative, având în vedere că propunerile legislative au ajuns la Camera Deputaților-cameră decizională în acest caz?

Viorel Băltărețu: Cred că orice partid care vorbește despre reforma statului, reducerea risipei și utilizarea eficientă a banului public ar trebui să analizeze aceste proiecte fără prejudecăți. Din punctul meu de vedere, votul din Camera Deputaților va arăta cine este dispus să susțină măsuri concrete de reformă și cine preferă păstrarea unor structuri care nu și-au demonstrat utilitatea. Este o dezbatere care ar trebui purtată pe baza rezultatelor și a interesului public, nu pe baza obișnuinței de a păstra instituții doar pentru că există de mult timp.

USR va continua demersurile pentru reforma instituțiilor

Va avea propuneri asemănătoare și pentru alte entități de acest fel USR? Dacă da, care sunt acestea?

Viorel Băltărețu: Cred că orice instituție finanțată din bani publici trebuie evaluată periodic. Ea trebuie să poată demonstra utilitatea activității sale. Nu vorbim despre desființări de dragul desființărilor. Vorbim despre performanță, transparență și responsabilitate față de contribuabil. Dacă există instituții care dublează atribuții, consumă resurse fără rezultate clare sau nu mai răspund nevoilor actuale ale societății, este normal să discutăm despre reorganizare, comasare sau desființare. Același standard trebuie aplicat tuturor.

Cercetarea și inovarea nu sunt același lucru

 Cum comentați poziția Academiei Române din 5 iunie 2025 pentru susținerea „CERCETAREA nu este o povară bugetară, ci o sursă de progres și bunăstare”?

Viorel Băltărețu: Sunt de acord cu poziția Academiei Române. Cred că este important să spunem foarte clar că cercetarea este esențială pentru dezvoltarea României. Cred însă că trebuie să facem o distincție pe care dezbaterea publică o evită adesea: cercetarea și inovarea nu sunt același lucru.

Cercetarea generează cunoaștere. Inovarea transformă această cunoaștere în produse, servicii, tehnologii și avantaje competitive pentru economie. România are nevoie de ambele. Din experiența mea de fost secretar de stat la Ministerul Economiei, unde am avut responsabilități directe în competitivitate industrială și inovare, am lucrat cu instrumente europene care urmăresc exact transformarea cercetării în valoare economică.

Am avansat participarea României în ecosistemul european al semiconductorilor. Am contribuit la pregătirea inițiativelor IPCEI dedicate semiconductorilor avansați și inteligenței artificiale. De asemenea, am repus pe linie proiectul european SystemEU dedicat inovării.
Toate aceste programe au un obiectiv comun: să transforme rezultatele cercetării în tehnologii, proprietate intelectuală, investiții, companii mai competitive și locuri de muncă mai bine plătite. Din această perspectivă, nu cred că discuția este despre cercetare versus economii bugetare. Discuția este despre cum folosim resursele limitate ale statului. Cred că banii publici trebuie să meargă către cercetare competitivă, inovare, transfer tehnologic și proiecte care produc rezultate măsurabile. Ca om care a lucrat atât în mediul privat, cât și în administrație, nu cred că România are prea multă cercetare. Cred că are prea puțină cercetare competitivă și prea puțină inovare.

Newsedge.ro a stat de vorbă și cu Decanul UBB-FSEGA din Cluj, Răzvan Mustață.

Reformă fundamentată pe date

1. Sunt aceste entități din domeniul cercetării afectate de măsurile de austeritate luate recent de guvern?

Răzvan Mustață: Nu cred că trebuie să privim această discuție exclusiv prin grila austerității. Presiunea bugetară există și obligă statul să se uite mai atent la modul în care sunt folosite resursele publice. Dar, în cazul cercetării, problema este mai profundă și mai veche: România are nevoie de o arhitectură instituțională mai coerentă, de evaluări periodice și de finanțare orientată spre performanță verificabilă.

În același timp, trebuie să fim atenți să nu tratăm toate aceste entități la fel. Unele au o componentă de cercetare sau de expertiză, altele au misiuni culturale, istorice sau sociale. De aceea, orice decizie ar trebui luată pe baza unei evaluări clare a misiunii, a rezultatelor și a impactului public al fiecărei instituții. Un astfel de demers a fost inițiat și finalizat în primă etapă de ministrul Daniel David, pe parcursul anului 2025.

Dincolo de toate acestea, reforma este necesară, dar ea trebuie să fie fundamentată pe date, nu pe impulsuri conjuncturale. În cercetare, instabilitatea instituțională costă mult, pentru că afectează oamenii, proiectele și capacitatea de a construi pe termen lung.

Decizia să fie una rațională, nu emoțională

2. Cum ar putea fi sprijinită cercetarea românească fără emoțiile desființării sau reînființării acestor entități publice?

Răzvan Mustață: Cercetarea românească are nevoie, înainte de toate, de predictibilitate și de reguli clare. Nu putem construi performanță academică sau științifică prin cicluri repetate de înființări, desființări și reînființări. Putem însă construi un sistem mai sănătos prin finanțare multianuală, competiții transparente, evaluări periodice și criterii adaptate misiunii fiecărei instituții.

Acolo unde vorbim despre cercetare științifică, trebuie urmărite publicațiile, proiectele obținute prin competiții publice, mai ales internaționale, colaborările internaționale, atragerea de fonduri și transferul de cunoaștere către economie și societate. Acolo unde misiunea este una culturală, istorică sau socială, indicatorii trebuie definiți diferit, dar tot în mod transparent. În unele cazuri, soluția poate fi consolidarea, integrarea în consorții, integrarea completă sau colaborarea mai strânsă cu universități și institute performante. Important este ca decizia să fie una rațională, nu emoțională. Statul trebuie să solicite rezultate, dar trebuie să ofere și stabilitate celor care pot crea valoare publică.

Să nu confundăm evaluarea cu simpla reducere de cheltuieli

3. Există o politică ce lovește întotdeauna primele aceste entități publice?

Răzvan Mustață: Nu aș spune că există o politică formală prin care aceste entități sunt lovite primele. Există însă un reflex administrativ, mai ales în perioade de presiune bugetară: instituțiile publice mai vizibile, mai puțin înțelese de public sau percepute ca periferice devin rapid ținte ale dezbaterii politice. Uneori, această dezbatere este utilă.

Orice instituție finanțată din bani publici trebuie să poată explica ce produce, pentru cine produce și cu ce impact.

Riscul apare atunci când confundăm evaluarea cu simpla reducere de cheltuieli. Pentru România, cercetarea, expertiza și capacitatea de analiză nu sunt un lux, ci o infrastructură de dezvoltare. Avem nevoie de politici publice construite pe date și de instituții care pot genera cunoaștere relevantă. De aceea, abordarea corectă nu este să lovim în bloc, ci să evaluăm riguros: consolidăm ce funcționează, reformăm ce poate fi îmbunătățit și retragem sprijinul acolo unde nu există rezultate verificabile.

Concluzie

Situația cercetării din România nu poate fi rezolvată doar prin alocarea unor fonduri suplimentare sau prin desființarea unor institute. Problema este una sistemică și necesită o reformă în mai multe direcții.

În esență, cheia nu este alegerea dintre „mai mulți bani” și „mai puține institute”, ci construirea unui sistem în care finanțarea urmează performanța. România cheltuiește printre cele mai mici procente din PIB pentru cercetare din Uniunea Europeană, însă simpla creștere a bugetelor nu va produce rezultate fără evaluare riguroasă, competiție și legături mai strânse cu economia reală. O cercetare performantă nu este o cheltuială, ci o investiție care poate genera creștere economică, tehnologii noi și locuri de muncă bine plătite.

Propunerea noastră

Îți mulțumim că ai citit materialul până la capăt! Avem o propunere win‑win: tu câștigi informații, noi câștigăm prieteni. Înscrie‑te pe canalul nostru de WhatsApp. Aici găsești reportaje și analize care explică ce se întâmplă cu lumea din jurul nostru. Și dacă vrei să fii la curent cu știrile și în social media, urmărește-ne pe Facebook. Enjoy!